Unitate

Noi toţi care credem în Hristos că a fost mort şi a înviat suntem pecetluiţi cu Duhul Sfint şi suntem parte din Trupul Său. Trupul este văzut pe pământ ca: "este un singur trup". Aceasta este atât de adevărat acum cât era şi când apostolul a scris-o efesenilor. Trupul este indisolubil. Unitatea sa nu poate fi întreruptă. Nu există "rupere a trupului" sau "îndepărtare a membrelor". Acestea sunt expresii care sunt folosite fără a lua în consideraţie ce spune Scriptura. Noi trebuie să recunoaştem acest adevăr de bază care este unitatea trupului.

Nu suntem chemaţi să formăm o unitate, ci să recunoaştem unitatea pe care Dumnezeu Duhul Sfânt a format-o. A căuta să formăm o unitate este atât de contrară adevărului cât este a căuta să lucrăm pentru mântuirea noastră. Dumnezeu Îşi descoperă neprihănirea pe principiul credinţei; credem şi o posedăm. Tot aşa Îsi revelează Dumnezeu unitatea Sa; credem şi umblăm în lumina acesteia. Este trist că oamenii refuză să se supună neprihănirii lui Dumnezeu şi îşi stabilesc ei pe a lor. La fel refuză şi unitatea lui Dumnezeu şi îşi stabilesc pe a lor, dar amândouă, şi neprihănirea cât şi unitatea omului trec că nişte vapori, pe când neprihănirea şi unitatea lui Dumnezeu dăinuieşte în veci.

Dorinţa noastră trebuie mereu să fie "adevărul mai întâi; unitate dacă este posibil, dar adevăr". Dacă unitatea este menţinută sacrificând adevărul, atunci nu poate fi "unitatea Duhului". Mulţi cad în greşeala de a gândi că unitatea este ceva pe care ei trebuie să stabilească, pe când unitatea trupului este o realitate imensă, un adevăr substanţial în a cărui lumină suntem chemaţi să umblăm şi să ne judecăm pe noi înşine şi tot ce este în jurul nostru. Nu suntem competenţi să formăm acea unitate cum nu suntem în stare să ne ispăşim păcatele sau să lucrăm neprihănirea noastră. Este lucrarea lui Dumnezeu de la început până la sfârşit. El şi-a descoperit neprihănirea Sa; noi o primim prin credinţă. El Şi-a descoperit unitatea Sa; noi o primim prin credinţă. Aşa cum este o greşeală foarte mare să credem că am putea încerca să lucrăm la neprihănirea noastră, tot aşa este şi cu a încerca să lucrăm la unitatea noastră. Hristos este centrul unităţii lui Dumnezeu; Duhul Sfânt este puterea, iar adevărul este baza.

Cât despre unitatea omenească, vei găsi tot felul de centre - un om, o ordonanţă, o doctrină, orice dar nu Hristos. Această unitate poate fi menţinută de energia dorinţei omeneşti şi este des bazată pe tradiţie, eficienţă sau scop. Într-un cuvânt nu este Hristos sau Duhul adevărului. Daca nu strângem cu Dumnezeu, împrăştiem.