Versetul zilei

Bucurați-vă întotdeauna.

1 Tesaloniceni 5:16 (VDC)

Creștinul și banii - 03 Principii importante cu privire la bani și proprietăți

de Hansruedi Graf - 17 Iunie 2017

Principii importante cu privire la bani și proprietăți

Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni

„Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni; pentru că, sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt, sau se va alipi de unul şi va dispreţui pe celălalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona“ (Mat. 6.24).

Acesta este un principiu divin pentru atitudinea pe care se cuvine să o avem față de bani. Cuvântul „mamona“ este un termen aramaic care desemnează bogății sau proprietăți. Aici se vorbește despre aceasta ca și cum ar fi o persoană deoarece la aceasta se închină oamenii. Cu alte cuvinte, nu putem sluji în acelașii timp și lui Dumnezeu și banilor. Totuși mulți oameni tot încearcă să le slujească amândoura, adică mulți creștini. Cuvântul lui Dumnezeu este clar: nu putem face aceasta! Dacă ținem la banii noștri, atunci Îl disprețuim pe Domnul. Dacă ținem la bogățiile noastre materiale și le acordăm prioritate față de Isus Hristos, atunci nu Îi putem sluji Lui. Acesta este un fapt clar, dar deseori nu vrem să acceptăm că acesta este adevărul.

Bogățiile materiale sunt trecătoare

„Cei care se folosesc de lume, ca şi cum aceasta nu le-ar fi la dispoziție; deoarece chipul lumii acesteia trece“ (1 Cor. 7.31 – trad. Darby)

În calitate de credincioși care au un cămin ceresc și sunt străini pe pământ, noi nu trebuie să uităm niciodată că tot ce poate oferi lumea este trecător. Este trist faptul că deseori noi ne comportăm ca și cum am fi stăpâni ai lucrurilor și nu numai niște utilizatori și căutăm să strângem multe proprietăți. Sigur că putem folosi lucrurile materiale (casa, mașina, îmbrăcămintea, etc) pe care ni le dă Dumnezeu și ne putem și bucura de ele, dar nu trebuie ca speranța noastră să se lege de bogății nesigure ci să ne încredem „în Dumnezeu, care ne dă toate din belşug, ca să ne bucurăm“ (v. 1 Tim. 6:17). Dacă suntem cetățeni ai cerurilor și gândim la cele de sus, atunci lucrurile materiale vor căpăta locul potrivit „pentru că unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta“ (Luc. 12:34).

Secerăm ceea ce am semănat

„Nu vă amăgiţi: «Dumnezeu nu Se lasă batjocorit»; pentru că ce seamănă omul, aceea va şi secera“ (Gal. 6:7).

Acest principiu subliniază responsabilitatea pe care o avem în tot ce facem. Este valabil și cu privire la modul în care folosim banii și proprietățile noastre. Dacă folosim banii într-un mod egoist, pentru noi înșine, sau dacă ne străduim să dobândim cât mai mulți, atunci semănăm o sămânță rea și vom secera roade nefericite. Dar, dacă urmăm învățăturile pe care ni le-a dat Dumnezeu cu privire la cum să gestionăm bunurile materiale care ne-au fost încredințate, atunci semănăm o sămânță bună și vom secera o recoltă care Îl onorează pe Domnul Isus. Aceasta înseamnă că se cuvine să ne luăm în serios responsabilitățile și să gândim ce consecințe vor avea faptele noastre. În 2 Corinteni 9:6, apostolul Pavel spune: „Dar aceasta spun: cine seamănă cu zgârcenie va şi secera cu zgârcenie; şi cine seamănă cu binecuvântări va şi secera cu binecuvântări“.

Mai valoros decât argintul și aurul

Când se referă la bani, Biblia folosește deseori termenii „aur“ și „argint“. Aceste metale prețioase nu și-au pierdut valoarea lor specială în lume, dar Biblia ne spune clar că există ceva mai bun. Dumnezeu spune:

„Ferice de omul care găseşte înţelepciune şi de omul care dobândeşte pricepere! Pentru că dobândirea ei este mai bună decât câştigarea argintului şi venitul ei este mai bun decât al aurului fin. Este mai de preţ decât rubinele şi tot ce-ţi poţi dori nu este egal cu ea“ Prov. 3:13-15).

„Rodul meu este mai bun decât aurul fin, da, decât aurul curat; şi câştigul meu, decât argintul ales“ (Prov. 8:19).

„Primiţi îndrumarea mea, şi nu argintul, şi cunoştinţă mai bine decât aurul ales: pentru că înţelepciunea este mai bună decât rubinele şi toate lucrurile de dorit nu sunt egale cu ea“ (Prov. 8:10-11).

Înțelepciunea lui Dumnezeu, rodul Lui, venitul Lui, învățătura Lui și cunoștința Lui se cuvine să le prețuim mai mult decât aurul curat și argintul pur. Să ne gândim la aceasta. Cum apreciem noi lucrurile? Unul poate strânge aur curat, altul argint pur, dar Dumnezeu spune: „Cu mult mai bine este să dobândeşti înţelepciune decât aur fin! Şi mai de preţ este dobândirea inteligenţei decât a argintului!“ (Prov. 16:16). El vrea să ne facă să fim fericiți și nimic nu se poate compara cu înțelepciunea Lui, care este cel mai valoros lucru: „Căile ei sunt căi plăcute şi toate cărările ei sunt pace“ (Prov. 3:17). Înțelepciunea este ca un pom al vieții: cei care o primesc și țin la ea vor fi fericiți.

Isus Hristos – exemplul nostru

Domnul Isus a respectat aceste principii importante și le-a aplicat perfect în viața Lui, astfel încât este pentru noi cel mai bun exemplu de atitudine pe care se cuvine să o avem față de bani și de proprietăți. El nu i-a slujit lui mamona ci numai Dumnezeului și Tatălui Său. Banii nu avea nici o importanță pentru El, dar El era tot timpul Domn peste toate. Când a plătit taxa pentru templu, El S-a folosit de un pește care avea în gură o monedă. Aceea a fost suficientă pentru El și pentru Petru (Mat. 17:27). Fariseii I-au pus odată o întrebare capcană: „Se cuvine să dăm tribut Cezarului sau nu?“ Atunci El a cerut mai întâi o monedă pentru că nu avea la El nici un ban. Unul dintre ucenicii Săi, Iuda iscarioteanul, ținea punga cu bani și nu Domnul. Aceste exemple ne arată clar că El a venit pentru a-I sluji lui Dumnezeu și nu lui mamona. În Ioan 4:34, El a spus: „Mâncarea Mea este să fac voia Celui care M-a trimis şi să sfârşesc lucrarea Lui“. În Marcu 10:45, fiind robul desăvârșit, El a spus: „Fiul Omului n-a venit ca să I se slujească, ci ca El să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi“.

Noi am fost răscumpărați cu un preț

Domnul Isus ca om în lume nu a avut nici un ban, dar El a plătit prețul răscumpărării noastre cu propria Sa viață. Toți cei care cred în El au fost răscumpărați prin sângele Lui cel scump, a cărui valoare nu o vom putea măsura deplin nicicând (v. 1 Pet. 8:18-19). Acum Îi aparținem Lui. De aceea El are dreptul de a determina cum vor decurge viețile noastre. Suntem noi gata să acceptăm ca El să ne conducă și să urmăm învățăturile Lui cu privire la banii și proprietățile noastre?

„Pentru că aţi fost cumpăraţi cu un preţ, glorificaţi deci pe Dumnezeu în trupul vostru!“ (1 Cor. 6:20).

Ce preț a plătit Hristos pentru răscumpărarea noastră! Acum putem răspunde glorificându-L pe Dumnezeu în viețile noastre, iar folosirea corectă a banilor și a proprietăților noastre sunt incluse în aceasta.