INTRODUCERE

Este vital să știm cine este Dumnezeul adevărat, așa cum ni se spune în Ioan 17.3: “Și viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu.”

Așadar, viața noastră veșnică depinde de cunoașterea lui Dumnezeu Tatăl și a Fiului Său, Isus Hristos. Însă tot apostolul Pavel spune în 2 Corinteni 11.4: “În adevăr, dacă vine cineva să vă propovăduiască un alt Isus, pe care noi nu L-am propovăduit, sau dacă este vorba să primiți un alt duh pe care nu l-ați primit, sau o altă evanghelie, pe care n-ați primit-o, oh, cum îl îngăduiți de bine!”.

Înțelegem din acest pasaj faptul că există un alt Isus, pe care apostolul Pavel, inspirat de Duhul Sfânt, nu L-a predicat, însă care va fi predicat de alții; acest Isus fals, acest “un alt Isus” nu poate mântui, deci este necesar și fundamental pentru mântuirea noastră să Îl cunoaștem pe Isus Cel adevărat.

Drept urmare, nu numai că trebuie să Îl cunoaștem pe Dumnezeu și pe Isus Hristos, dar trebuie să Îl cunoaștem pe Isus Hristos cel adevărat, Cel pe care L-a predicat Pavel, adică Cel care ne este arătat în Scriptură. Întrebarea cea mai importantă pe care putem să ne-o punem despre Domnul Isus este aceea pe care Domnul Însuși i-a pus-o lui Petru: “Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul Omului?”

De răspunsul la această întrebare depinde viața noastră veșnică, deci este vital să avem răspunsul corect. Răspunsul corect ni-l dă Scriptura, prin Petru: “Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu”. Însă, din nefericire, acest răspuns nu satisface pe deplin dorințele unora. Cu privire la faptul că Isus este Hristosul, nu există foarte multe păreri despre ce ar putea să însemne asta, însă când vorbim despre ce înseamnă că Isus este Fiul lui Dumnezeu, aici intervin problemele și disputele!

Cu privire la faptul că Isus este Fiul lui Dumnezeu, cei mai mulți creștini (și prin asta mă refer la toți cei care mărturisesc Numele Domnului Isus) sunt de acord că El este Dumnezeul cel veșnic, Domnul (Yahweh) din Vechiul Testament, Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov. Faptul că cei mai mulți cred asta, nu înseamnă că este și adevărat, de aceea trebuie să fim niște buni Bereeni și să cercetăm Scriptura, toată Scriptura, pentru a afla care este adevărul.

Domnul Isus le-a spus fariseilor că Scriptura pe care ei o cercetau mărturisea despre El, deși ei nu vedeau acest lucru. La fel este și astăzi, mulți care cercetează Scripturile nu-L văd pe Domnul Isus în ele, adică, nu-L văd pe Isus cel adevărat. Scripturile mărturisesc faptul că Domnul Isus este Dumnezeul adevărat, și cu ajutorul lui Dumnezeu vom încerca să vedem acest lucru, pe baza mărturiei Scripturilor împreună cu ajutorul Duhului lui Hristos.

Biblia nu este teologie sistematică

Din punctul unora de vedere, Biblia ar trebui să fie scrisă sub forma unui tratat teologic, ca o teologie sistematică, pentru ca ei să vadă “clar” că ceea ce li se spune este biblic.Însă mulțumim lui Dumnezeu că El nu este om, și în înțelepciunea Lui a găsit cu cale să ne lase Scriptura așa cum este ea, care de la început până la sfârșit mărturisește despre adevărurile ei, prin declarații directe, prin înțelesuri indirecte pe care unele versete le au, prin imagini și nu în ultimul rând, prin iluminarea Duhului Sfânt, față de care omul nu ar crede nici dacă toate învățăturile ar fi declarate în mod direct, sub forma unei teologii sistematice.

Un cititor sincer constată înțelepciunea cu care Duhul Sfânt a scris Scripturile. Toate Scripturile au fost scrise în așa fel încât să arate clar că există un singur Dumnezeu, dar în același timp că există 3 Persoane ce au atribute divine și sunt în toată plinătatea Lor, Dumnezeu. Dacă Scriptura ar fi vorbit în toate locurile la fel despre cele 3 Persoane, atunci ar da de înțeles că Dumnezeu este o singură Persoană, ce ar rezulta în Unitarism. Așadar, Scriptura este scrisă atât de echilibrat și perfect, încât evită cele 2 mari erezii – Unitarism (o singură ființă care se manifestă în 3 persoane alternativ, când ca Tatăl, când ca Fiul, când ca Duhul Sfânt) și politeism (mai mulți dumnezei).

Un frate spunea că “Cineva poate să susțină aproape orice învățătură folosind selectiv versete din Scriptură, dar nici o învățătură greșită nu poate trece de testul întregii Scripturi”, așadar este nevoie de toată Scriptura ca să înțelegem orice adevăr, cu atât mai mult adevărul despre cine este Dumnezeu. Am spus acest lucru pentru că, este imposibil ca cineva să creadă doctrina Trinității, dacă nu ia în considerare tot ce spune Scriptura.

La final, trebuie să ținem cont de felul în care a fost scrisă Scriptura, în special Noul Testament. Cei care au scris cărțile Noului Testament se adresează unor credincioși care deja credeau că Isus este Dumnezeul cel veșnic, întrupat, pentru că tocmai crezând acest adevăr au și fost mântuiți – Ioan 20.31. Credincioșii experimentase prin însăși mântuirea lor faptul că Dumnezeu există în 3 Persoane- Tatăl îi alesese, Fiul murise pentru ei și Duhul Sfânt îi regenerase și îi sfințea. Limbajul folosit de apostoli presupunea 2 lucruri: că Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt sunt 3 Persoane distincte și egale, și că cei cărora se adresau știau de asemenea acest adevăr.

De exemplu, Pavel nu era nevoit să le demonstreze Tesalonicenilor faptul că Isus Hristos este Dumnezeu, ei deja credeau asta, și Pavel, pornind de la această premisă, s-a ocupat de lucruri de care Tesalonicenii aveau nevoie, ca să fie edificați. El nu trebuia să le demonstreze lor faptul că Isus este Dumnezeu, deoarece ei credeau asta deja.