Te rog, Stăpânul meu preabun

Te rog, Stăpânul meu preabun:Prin Duhul să mă înţelepţeştiSă nu zidesc ce Tu dărâmi,Să nu dărâm ce Tu zideşti.În orice timp şi în orice locLumina-mi fie căpătâi –Să nu rămân când Tu te duci,Să nu mă duc când Tu rămâi.Prin lumea veacului de acum,Cu adevărul să mă încingi:Să nu resping ce Tu primeşti,Să nu primesc ce Tu respingi.Din partea harului cerescS-aleg şi eu cum Tu alegi:Să nu culeg ce Tu arunci,Să nu arunc ce Tu culegi.Să-mi dai iubire în adevărSă Te cunosc mai mult cum eşti;Să nu iubesc ce Tu urăşti,Să nu urăsc ce Tu iubeşti.Să-mi potriveşti viaţa meaCu voia Ta în totul, tot!Că a greşi-n lucrarea Ta,Nicicând, nicicând să nu mai pot.