Psalmul 68:1-4

Acest psalm face referire la timpul în care Israel va locui din nou în ţara sa. Atunci, poporul va privi înapoi la calea pe care a fost con-dus şi va exclama: „Binecuvântat să fie Dumnezeu“ (versetul 35).Cea care vorbeşte aici este rămăşiţa. Ea trece cu privirea peste evenimentele care s-au petrecut de când Dumnezeu a adus din nou în ţară cele două seminţii. Istoria lor se aseamănă în oarecare mă-sură cu cea a întregului popor, o istorie cu multe încercări.

În Exod 15.17 citim: „Tu îi vei aduce şi îi vei sădi pe muntele moştenirii Tale, la locul pe care l-ai făcut locuinţa Ta, Doamne.“ A-cest scop al lui Dumnezeu cu poporul său a fost împlinit parţial când Solomon, prinţul păcii, a stat pe tronul lui Israel şi a fost zidit templul Domnului (1 Împăraţi 8). Din versetul citat mai sus se deduce, însă, încă o nădejde cu privire la o împlinire deplină, când va domni ade-văratul Prinţ al păcii, iar psalmul acesta vorbeşte despre această îm-plinire.