Matei 23:16-28

Călăuze oarbe (vers. 16-24)

　　　　În versetele 16-22 Domnul condamnă învăţăturile lor ciudate. Deosebirile pe care le făceau ei între templu şi aurul templului, între altar şi darul de pe el, puteau face într-un mod nechibzuit să fie priviţi cu admiraţie ca şi cum ar avea gânduri foarte superioare; în realitate deosebirile lor erau simple închipuiri şi numai o dovadă a orbirii şi nebuniei lor. Tot aşa şi cu alte lucruri: minuţioşi cu privire la lucruri neînsemnate, multă neglijenţă cu privire la lucrurile însemnate – fie în mod pozitiv, cu privire la lucrurile pe care le practicau, ca în versetul 23, sau negativ, referitor la cele ce refuzau, ca în versetul 24. Într-adevăr, erau orbi, şi acest tip de orbire este de asemenea foarte comun astăzi.

Curăţirea exterioară, de ochii oamenilor (vers. 25-28)

Versetele 25-28 expun o altă caracteristică periculoasă: ei se interesau numai de curăţirile exterioare, ca să apară bine în ochii oamenilor. Ei nu se preocupau de partea dinăuntru care este pentru ochii lui Dumnezeu. Ei erau cu mai multă grijă de întinarea posibilă prin contactul cu lucrurile din afară, şi cu lipsă de grijă în ce priveşte întinarea care venea dinăuntrul lor. Ca rezultat, ei înşişi deveneau centre de întinare pe care n-o dobândeau de la alţii, ci ei o dădeau şi altora. Acesta este un rău foarte subtil, şi să ne rugăm să fim feriţi de orice urmă a lui.