Eşti înştiinţat

„Dumnezeu nu ne-a rânduit la mânie, ci ca să căpătăm mântuirea, prin Domnul nostru Isus Hristos!" (1 Tesaloniceni 5:9)

Ziarele au adus ştirea că, nu de mult, într-un oraş dintr-o altă ţară, s-a arătat într-o noapte un meteor care a luminat ca în timpul zilei întregul oraş. Populaţia îngrozită, crezând că a sosit ziua de apoi, a dat fuga în stradă. Sute de persoane au îngenuncheat şi s-au rugat cu glas tare. Meteorul a căzut cu o bubuitură îngrozitoare pe un loc viran şi a pătruns adânc în pământ, din fericire, fară să lovească pe cineva.

Pentru ce credeau toate acele persoane că sosise ziua de apoi? Necredincioşii de azi şi de altădată îşi bat joc de aceste „închipuiri rătăcite" (cum le numesc ei) ale poporului, ţinut în întuneric cu „opiul religiei". Cuvintele serioase ale Sfintei Scripturi li se par lor o poveste, ca şi ginerilor lui Lot, care „râdeau" pe socoteala socrului lor, deoarece el credea că Sodoma va fi nimicită, după cum a fost înştiinţat din partea lui Dumnezeu. Dar neîncrederea într-o înştiinţare oarecare nu face să se îndepărteze şi faptul de care ai fost înştiinţat. Şi oamenii de pe vremea potopului au văzut bine lucrul acesta. Oamenii de astăzi vor vedea şi ei, fără îndoială, aceasta. Neîncrederea şi batjocura oamenilor nu pot nici îndepărta, nici schimba împlinirea cuvintelor Domnului Isus Hristos.

Toate, absolut toate, se vor împlini întocmai, aşa cum a spus El: „ Cerul şi pământul vor trece, dar Cuvintele Mele nu vor trece" (Matei 24.25); „Eu veghez asupra Cuvântului Meu, ca să-L împlinesc! " (Ieremia 1.12).

În Cuvântul lui Dumnezeu "este scris: „Despre ziua aceea şi despre ceasul acela nu ştie nimeni; nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, aşa se va întâmpla şi la venirea Fiului Omului. În adevăr, cum era în zilele dinainte de potop, când oamenii mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie, şi nu au ştiut nimic până când a venit potopul şi i-a luat pe top, tot aşa va fi şi la venirea Fiului omului".

„Cum iese fulgerul de la răsărit şi se vede până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului omului".

„Îndată după acele zile de necaz, soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer şi puterile cerurilor vor fi clătinate".

„Atunci se va arăta în cer semnul Fiului Omului; toate semințile pământului se vor boci şi vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cendui, cu putere şi cu mare slavă. El va trimite pe îngerii Săi cu trâmbiţa răsunătoare şi vor aduna pe aleşii Lui din cele patru vânturi, de la o margine a cerurilor până la cealaltă" (Matei 24.27-31, 35, 37-39).

„Vor fi semne în soare, în lună şi în stele. Şi pe pământ va fi strâmtorare printre neamuri, care nu vor şti ce să facă la auzul urletului mării şi al valurilor. Oamenii îşi vor da sufletul de groază în aşteptarea celor ce au să vină pe pământ, căci puterile cerurilor vor fi zguduite. Atunci vor vedea pe Fiul omului (Domnul Isus Hristos) venind cu norii, cu putere şi slavă mare. Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus şi să vă ridicaţi capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie" (Luca 21.25-28).

„Luați seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuieze inimile cu îmbuibare de mâncare şi băutură şi cu îngrijorările vieții acesteia şi astfel ziua aceea să vină peste voi fără veste, ca un laţ; căci aşa va veni peste toți cei ce locuiesc pe toată faţa pământului. Vegheați dar în tot timpul şi rugaţi-vă ca să aveţi putere să scăpaţi de toate acestea care se vor întâmpla şi să stap în picioare înaintea Fiului Omului!" (Luca 21.34-36).

Cititorule drag, ţi se oferă minunata şi singura şansă; există un mijloc ca să fii salvat, să scapi de grozăvia celor ce vor veni, cum am arătat mai sus, din Cuvântul viu şi etern al lui Dumnezeu. Domnul vorbeşte despre aceia care pot tine capul sus, fiindcă în ziua aceea se apropie mântuirea lor. Nu este vorba deci de judecată pentru ei, ci de eliberare, de libertate, de a lua parte la gloria Domnului.

De aceea şi apostolul Pavel le scrie creştinilor credincioşi: „Dar voi, fraţilor, nu sunteţi în întuneric, pentru ca ziua aceea să vă prindă ca un hoţ. Voi toţi sunteţi fii ai luminii şi fi ai zilei. Noi nu suntem ai nopţii, nici ai întunericului. De aceea, să nu dormim ca ceilalţi, ci să veghem şi să fim treji!" (1 Tesaloniceni 5.4-6).

„Dumnezeu nu ne-a rânduit la mânie, ci ca să căpătăm mântuirea, prin Domnul nostru Isus Hristos, care a murit pentru noi, pentru ca, fie că veghem, fie că dormim, să trăim împreună cu El!" (1 Tesaloniceni 5.9-10).

„Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă?" (Romani 2.4).

„Dumnezeu nu ţine seama de vremurile de neştiinţă şi porunceşte acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască, pentru că a rânduit o zi în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul (Isus Hristos) pe care L-a rânduit pentru aceasta şi despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă netăgăduită prin faptul că L-a înviat din morţi!" (Faptele Apostolilor 17.30-31).

Domnul Isus Hristos îndreaptă şi astăzi chemarea-I duioasă: „Veniţi la Mine toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă!" (Matei 11.28).

Ce privelişte glorioasă pentru toţi câţi, dându-I ascultare, şi-au găsit mântuirea, au fost salvaţi şi făcuţi cu adevărat fericiţi, începând din această viaţă de pe pământ şi pentru eternitate!

Domnul Hristos a spus: „Adevărat, adevărat vă spun că cine aude Cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis pe Mine are viaţa veşnică şi nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viaţă!" (Ioan 5.24).

Pleacă-ţi inima şi genunchii înaintea Creatorului tău, care îţi doreşte numai binele; şi aceasta, pentru a avea parte de adevărata fericire! Nu amâna, ca să nu te trezeşti în faţa unei uşi închise pentru totdeauna! O, de ai face chiar astăzi pasul acesta!