Credincioşia lui Dumnezeu
„Dumnezeu este credincios” (1 Corinteni 1.9)
Trebuie să contăm pe credinciosia lui Dumnezeu de a-i păstra pe ai Săi.
Dumnezeu nu Se va sluji totdeauna de noi în orice ocazie, însă El îşi va împlini totdeauna lucrarea, iar noi putem şi chiar trebuie să ne încredem în El în orice privinţă.
Răbdarea este adesea un mare leac, ştiind că există un Dumnezeu care lucrează. în multe cazuri, noi trebuie să-L lăsăm pe Dumnezeu să facă singur tot ceea ce este de făcut pentru noi.
Nu vă îndoiţi de credincioşia Sa. Cît de nerecunoscător aş fi, dacă n-aş da mărturie despre credin-ciosia Sa şi despre răbdarea Sa îndelungată, duioasă şi preţioasă cu privire la sărmanul Său slujitor!
Gîndesc că simplele atacuri personale trebuie să rămînă totdeauna fără răspuns. Dacă aici am greşit, să ne recunoaştem lipsa; dacă nu am greşit, să aducem totul la Domnul. „Tu vei răspunde pentru mine, Domnul Dumnezeul meu!"
PARTEA NOASTRĂ ESTE SĂ TRĂIM DEASUPRA ACESTOR LUCRURI şi să nu ne gîndim la atacuri, ci la suflete. Cînd Dumnezeu lucrează, contăm pe rezultate depline.
Am constatat totdeauna că a aduce, în adevăr, lucrurile la Dumnezeu, acesta este mijlocul de a le vedea împlinite. DRAGOSTEA si HARUL lui Dumnezeu nu dau greş niciodată. Dacă am fi singuri în lume, harul Său ne-ar fi de ajuns şi, binecuvîntat să fie Numele Lui, El near fi un însoţitor permanent şi plin de dragoste neprefăcută, plin de îndurare fără margini. Pe El şi numai pe El să contăm totdeauna.
Apostolul Pavel putea totul prin Cel ce-1 întărea. Duioasă şi preţioasă experienţă, nu numai pentru că ne face în stare să rezistăm oricărei împrejurări, ceea ce este de un mare preţ, dar şi pentru că astfel Domnul este cunoscut ca Prietenul inimii, stator-nic, credincios şi puternic. Pavel nu zice numai „Pot totul", ci el spune „POT TOTUL PRIN CEL CE MĂ ÎNTĂREŞTE!" (Filipeni 4.13). Este o putere care izvorăşte totdeauna din părtăşia cu Domnul Isus Hristos, din legătura vie cu El, menţinută în inimă. Nu este numai: „Pot totul", ceea ce este adevărat, ci apostolul Pavel învăţase aceasta în mod PRACTIC: el ştia pe CINE putea să conteze. Domnul Hristos fusese totdeauna credincios fată de el şi-l îngrijea, adesea străbătînd multe greutăţi, alteori chiar şi în timpuri înfloritoare. Pavel învăţase să-şi pună încredere în El şi NU în împrejurări: căci Domnul Isus Hristos rămînea totdeauna Acelaşi.