Versetul zilei

„Să-ți respecți tatăl și mama“ este prima poruncă însoțită de o promisiune „ca să-ți fie bine și să ai viață lungă pe pământ!“.

Efeseni 6:2-3 (NTR)

Apocalipsa 6.9-11 (F. B. Hole)

de F. B. Hole - 07 Ianuarie 2017

Apocalipsa 6.9-11

    Ruperea peceții a cincea; strigătul de răzbunare a sufletelor de sub altar

    Toate activitățile indicate în aceste versete sunt de asuprire și de distrugere: sunt activități omenești, și totuși determinate ca judecăți de răsplătire sub controlul divin. Ele ne amintesc despre ceea ce Domnul Însuși numea ‟începutul durerilorˮ (Marcu 13.8). Iar versetul următor din Marcu 13 ne spune despre persecuția acelora care vor fi martori ai lui Dumnezeu în zilele acelea; și într-un mod asemănător vine aici pecetea a cincea. Ea se deschide de Miel ca și înainte, dar nu se mai rostește ‟Vinoˮ pentru că i se arată numai lui Ioan sufletele celor care fuseseră omorâți pentru Cuvântul lui Dumnezeu. Mișcările de sub cele patru peceți, care însemnau asuprire și mizerie pentru oameni în general, însemnase persecuție și moarte pentru aceștia, iar sufletele lor strigau răzbunare. Aveau totuși să aștepte. Ei căzuseră sub aceste începuturi ale durerilor, și alți martiri aveau să urmeze. Răzbunarea asupra adversarilor lor și deplina lor răsplătire avea să nu aibă loc până ce se va ajunge la capătul căilor lui Dumnezeu. Dar între timp li s-a dat un semn de aprobare, simbolizat de hainele albe.Este demn de notat contrastul dintre strigătul acestor suflete ale martirilor și strigătul lui Ștefan când murea. Nicio cerere de răzbunare n-a venit pe buzele lui, ci chiar opusul: ‟Doamne, nu le ține în seamă păcatul acesta!ˮ (Fapte 7.60). Dar el trăia la începutul dispensației de acum a harului, și biserica este încă aici ca reprezentant al harului lui Dumnezeu. Sufletele acestea de sub altar aparțin perioadei judecății, care urmează după răpirea Adunării. Strigătul lor coincide cu ceea ce deseori găsim în acei Psalmi pe care oamenii i-au numit ‟de blestemˮ. Ceea ce nu s-ar potrivi pentru buzele noastre este cu totul potrivit pentru ale lor, pentru că atunci când Dumnezeu Se va ocupa cu cest ‟lucru neobișnuitˮ al judecății Sale va fi necesar să I se ceară să-l termine repede. El va face o lucrare scurtă pe pământ, însă ce este scurt pentru El se poate părea lung pentru cei ce sunt niște creaturi.