Sămânța bună

Un pescar cu multă experiență, care practica de mult timp pescuitul recreativ sportiv pe râul Spey din Scoția, râu cunoscut pentru vârtejurile sale periculoase, își aruncase din nou undița împreună cu alți colegi de competiție. Stând în apa adâncă, el prinsese deja mai mulți somoni. Mândru de captură, s-a avântat apoi și mai adânc în apă, dar acolo și-a pierdut brusc echilibrul din cauza curentului puternic. În timp ce striga după ajutor, a fost împins spre partea adâncă a râului și s-a înecat. Totul s-a întâmplat atât de repede, încât orice ajutor din partea prietenilor săi a venit prea târziu.

Când știrea a devenit cunoscută printre prietenii săi, unul dintre ei a spus: „L-am avertizat de multe ori să nu fie atât de nesăbuit, dar el râdea mereu de avertismentele mele. Răspundea mereu că are o bogată experiență cu vârtejurile periculoase ale râului. Faptul că nu a ținut niciodată cont de atenționări l-a costat viața“.

Nu fac mulți oameni precum acest pescar? Cu cât scapă mai des de pericol ca prin urechile acului, cu atât mai nesăbuiți devin după aceea. Ignoră toate avertismentele, până când, brusc, încetează din viață.

Cum tratăm noi avertismentele lui Dumnezeu cu privire la veșnicie? El ne-a spus de multe ori că „oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata“ (Evrei 9.27).

Să nu respingem asemenea avertizări, ci să ne punem sufletul în siguranță înainte de a fi prea târziu!