Sămânța bună
Comoara poetei (1)
Dar adu-ți aminte de Creatorul tău în zilele tinereții tale, înainte de a veni zilele cele rele …
Eclesiastul 12.1
Julie Katharina von Hausmann a devenit cunoscută mai ales prin poezia: „Deci ia-mi Tu, Doamne, mâna“. Ea s-a născut pe 7 martie 1826 în Mitau, Letonia, și a murit pe 15 august 1901 în Võsu, Estonia. Julie iubea liniștea și singurătatea, iar acestea au fost prețioase pentru viața ei de rugăciune. Ea L-a cunoscut pe Mântuitorul și L-a iubit, predându-și inima și viața ei tânără lui Isus Hristos.
Julie von Hausmann a lucrat ca învățătoare și educatoare în diferite case din țara ei, dar a trebuit să-și schimbe adesea locul de muncă din cauza sănătății ei șubrede. În orele de liniște transcria pe hârtie ceea ce o preocupa, iar orele nopții, nedormite și pline de durere, se transformau în cântare. În timiditatea ei, nu permitea cuiva să privească în viața ei lăuntrică, de aceea își ținea foarte bine ascunsă „comoara“ și împărtășea doar la puține persoane poeziile ei. Prietena ei Olga von Karp a fost convinsă că poeziile pe care le scria Julie von Hausmann ar putea fi de o mare însemnătate pentru un cerc mai larg de oameni. Însă Julie își caracteriza versurile ca fiind „slabe și nedesăvârșite“.
Julie s-a lăsat totuși convinsă să trimită preotului Gustav Knak o colecție din poeziile ei. Expedierea a fost anonimă. Gustav Knak a editat un volum cu o sută de poezii. Ea îi scrisese preotului: „Dacă doar o inimă va fi înviorată prin aceste poezii slabe și nedesăvârșite, atunci aceasta ar fi o îndurare de care nu sunt vrednică niciodată, pentru care vreau să cânt și să-L laud pe Dumnezeu toată viața mea…“, și a făcut la final următoarea observație: „Sper că nu mai este necesar să vă rog să treceți sub tăcere numele meu“. Astfel, pe caietul ei simplu era scris doar atât: „Flori de mai. Poeziile unei ființe liniștite de la țară, prezentate de Gustav Knak“. Câștigul vânzării a fost acordat unei case de orfani din Hong Kong.