Domnul este aproape GBV

Știm că această grădină se numea Ghetsimani, care înseamnă teasc de untdelemn. Ioan ne spune că „Isus fusese deseori acolo împreună cu ucenicii Săi“ (Ioan 18.2). Ucenicii înțelegeau foarte puțin din semnificația cuvintelor Sale, însă Domnului Îi făcea plăcere să le împărtășească ucenicilor gândurile Sale. El îi alesese (Ioan 15.16) și ei erau darul Tatălui pentru El (Ioan 17.9).

În acea seară, untdelemnul din Ghetsimani nu vorbea despre bucurie (Psalmul 45.7), ci despre tristețea care Îi era rezervată. Menționarea pârâului Chedron, care înseamnă tulbure, sugera deja acest lucru. El avea să fie apăsat peste măsură, în timp ce privea la despărțirea de Dumnezeul Său, care urma să aibă loc în timpul celor trei ore de întuneric, pe cruce. Știa prea bine ce înseamnă aceasta, iar anticiparea acelor momente a fost cumplită. Nimic însă nu L‑a întors din drum (Ioan 18.11).

Aceste lucruri sfinte depășesc cu mult ceea ce mințile și inimile noastre pot cuprinde. Scopul Lui a fost să facă plăcere Tatălui și să‑i aibă cu Sine pe ucenicii Săi și pe aceia care urmau să creadă „prin cuvântul lor“ (Ioan 17.20), pentru toată veșnicia, în binecuvântarea deplină pe care jertfa Sa o putea oferi. Cu siguranță că inimile noastre sunt mișcate când medităm la aceasta (Efeseni 5.2).

Atunci când Domnul ne strânge în jurul Său duminica dimineața, așteptăm ca rugăciunile, gândurile și cântările noastre să fie conduse de El, prin Duhul Sfânt, încât să putem răspunde astfel dragostei Sale, chiar dacă o facem în mare slăbiciune. Să prețuim privilegiul pe care îl avem, chiar dacă suntem doar doi sau trei adunați laolaltă! Oricare ar fi slăbiciunea și falimentul nostru, greșelile și cusururile noastre, dorim să facem o sărbătoare pentru El, iar pentru aceasta este nevoie de fiecare dintre noi. Veghem astfel un ceas împreună cu El (Matei 26.40). Dacă i‑am putea privi mai mult pe ceilalți în lumina acestui fapt, relațiile noastre frățești s‑ar schimba mult în bine.

S. Attwood