Domnul este aproape GBV

L‑a așezat la dreapta Sa, în cele cerești, mai presus de orice stăpânire, autoritate, putere și domnie și de orice nume care este numit, nu numai în veacul acesta, ci și în cel viitor.

Efeseni 1.20,21

Pentru a fi salvați de sub puterea prezentă a răului, nimic nu este mai important decât a înțelege faptul că Hristos Se află în locul puterii supreme și că am fost mântuiți pentru a ne supune Lui. Există mari puteri în ceruri – îngeri, autorități și domnii; există mari puteri în lume – împărați și cei aflați în poziții de autoritate; există mari puteri și în lumea de sub pământ – diavolul și îngerii lui. Dar Domnul Isus Se află în locul puterii absolute, deasupra oricărei domnii și a oricărei supremații. Și, dacă Tatăl L‑a glorificat pe Fiul, aceasta a avut loc pentru ca Fiul să‑L poată glorifica la rândul Său pe Tatăl, după cum a spus Domnul în măreața Lui rugăciune: „Tată, a venit ceasul! Glorifică‑L pe Fiul Tău, ca Fiul Tău să Te glorifice pe Tine“ (Ioan 17.1). Mai mult, dacă Tatăl este glorificat, și poporul Său este binecuvântat: „După cum I‑ai dat autoritate peste orice făptură, ca să dea viață eternă tuturor acelora pe care I i‑ai dat Tu“ (Ioan 17.2). Gloria pe care Tatăl I‑a dat‑o Fiului este folosită pentru gloria Tatălui și pentru binecuvântarea poporului Său.

Lucrurile nu vor sta diferit în acea zi viitoare în care Hristos va veni pentru a‑Și supune orice putere, ca Împărat al împăraților și ca Domn al domnilor, spre gloria lui Dumnezeu și spre binecuvântarea oamenilor care vor fi sub domnia Lui milenială. Și astfel, în final, „El trebuie să împărățească până îi va pune pe toți vrăjmașii sub picioarele Sale. Cel din urmă vrăjmaș desființat va fi moartea“ (1 Corinteni 15.25,26). „Dar, când Îi va supune toate, atunci și Fiul Însuși Se va supune Celui care I‑a supus toate, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți“ (1 Corinteni 15.28). Acest moment va introduce cerurile noi și pământul nou, unde Dumnezeu va locui și unde oamenii vor fi binecuvântați.

Fie că ne gândim la ziua prezentă a harului, fie la Mileniul pe care îl așteaptă pământul, fie la cerurile cele noi și la pământul cel nou al eternității, toate depind de gloria supremă și de puterea Aceluia care odinioară a fost lepădat de oameni.

H. Smith