Domnul este aproape GBV

Domnul, mereu plin de bunătate și de blândețe, le spune ucenicilor, întotdeauna plin de grijă față de ei: „Cel mai mare între voi să fie ca cel mai tânăr; și conducătorul, ca cel care slujește“ (Luca 22.26). El a știut cum să-i învețe, prin propriul Său exemplu, ce înseamnă dragostea lui Dumnezeu. În același timp, El le arată harul care era în El, precum și toată credincioșia Sa, pentru care ei trebuiau să-I fie recunoscători. „Voi sunteți aceia care ați rămas mereu cu Mine în încercările Mele. Și Eu vă rânduiesc o împărăție, după cum Tatăl Meu Mi-a rânduit Mie“ (Luca 22.28,29).

În loc să fie iritat de purtarea cu totul nepotrivită a ucenicilor Săi, El le arată că, deși nu există har în oameni, totuși în El există har. Acest har este perfect în Isus. În har îi așază Domnul și pe ucenicii Săi, oricare a fost purtarea lor față de El. Ei sunt întemeiați bine de către El în principiul harului și le spune, cu alte cuvinte: «Tot ceea ce sunt față de voi sunt în har, și vă încredințez împărăția».

Poziția noastră este în har, iar glasul acestui har se face întotdeauna auzit. El ne asigură că, în ciuda întregii noastre slăbiciuni, noi am rămas mereu cu Isus și că El ne dăruiește împărăția pe care Tatăl I-a dăruit-o Lui.

Totuși, sufletul care dorește să se bucure de aceste lucruri trebuie să fie exersat. Caracterul cărnii trebuie dat pe față în întregime, iar aici vedem necesitatea tuturor încercărilor prin care suntem trecuți. Domnul însă ne dă putere să mergem înainte, fiindcă Îi aparținem Lui.

J. N. Darby