Domnul este aproape GBV

Când fratele Bellett – îi cunoaștem cărțile: „Gloria morală a Domnului Isus Hristos“, „Fiul lui Dumnezeu“ etc. – era pe patul de moarte și a fost întrebat de cununa pe care o va primi, mai târziu, el s-a rugat: «Doamne, frații au venit și au vorbit despre cunună, însă eu nu vreau nicio cunună. Eu vreau să Te văd pe Tine! Eu vreau să-L văd pe Omul de la Sihar, pe Omul care ședea lângă izvorul de apă! După aceasta tânjește inima mea și vreau să-L văd numai pe El! Nu mă interesează nicio cunună». Înțelegem și noi câte ceva din aceasta atunci când citim, cu rugăciune, acest capitol 2 din Levitic. Ce slavă minunată!

Privind la El în Evanghelii, inimile noastre se umplu de această slavă și putem să Îi aducem lui Dumnezeu din ea. Chiar și cel mai tânăr credincios, care s-a întors la Dumnezeu abia de o săptămână, poate să citească Evangheliile. Cu ce să înceapă, dacă nu cu aceste lucruri minunate? De aceea el poate veni să I le aducă lui Dumnezeu. El Îi poate aduce lui Dumnezeu, așa cum spune aici, o jertfă de mâncare în tigaie. Este floarea făinii, frământată cu untdelemn, fără aluat. El a văzut că nu este niciun aluat în făină. A văzut untdelemnul – energia Duhului Sfânt. A văzut că acest Om este minunat. Toate se descoperă la timpul potrivit, în modul potrivit și în plinătatea potrivită. Totul este minunat. Dumnezeu spune: «Aduceți-Mi aceasta ca jertfă; este ceva plăcut pentru Mine»!

Se spune aici că darul de mâncare trebuia frânt în bucăți; cu alte cuvinte, nu trebuie să rămânem la impresia generală, ci să-i cercetăm părțile componente, s-o rupem în bucăți și să vedem că fiecare amănunt, fiecare cuvânt pe care El l-a rostit, fiecare faptă a Lui, orice descoperire în comportarea Sa, orice gând al inimii Sale este desăvârșit în sine însuși. Nu numai întregul era de admirat, ci fiecare amănunt era desăvârșit sută la sută.

H. L. Heijkoop