Domnul este aproape GBV
Dacă vei mărturisi cu gura ta pe Isus ca Domn și vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat dintre morți, vei fi mântuit.
Romani 10.9
Să remarcăm cele două lucruri necesare menționate aici: mărturisire și credință! În versetul 9, mărturisirea este amintită prima, nu pentru că ar fi cea mai importantă, ci doar pentru că ea are primul loc atunci când este vorba de glorificarea Domnului Isus. O mărturisire doar cu buzele, fără credință adevărată în inimă, nu are, bineînțeles, nicio valoare, pentru că ea nu face altceva decât să mărească responsabilitatea celui care o face; de aceea apostolul adaugă imediat, în versetul 10, menționând amândouă lucrurile: „Deoarece cu inima se crede spre dreptate și cu gura se mărturisește spre mântuire“. Credința inimii trebuie să preceadă mărturisirea gurii. Omul trebuie să fie trezit din somnul său de moarte, Cuvântul viu și lucrător al lui Dumnezeu trebuie, prin acțiunea Duhului Sfânt, să-și facă lucrarea de schimbare și de curățire a sufletului, înainte ca acesta să poată striga cu adevărat către Dumnezeu. Apoi privirea lui este îndreptată spre cruce; aude și primește prin credință vestea eliberatoare: nu doar că Isus a mers la moarte pentru el, ci și că El a fost înviat dintre morți prin slava Tatălui. Și, crezând acest lucru „cu inima“ spre dreptate, el Îl cunoaște pe Hristos ca pe Acela care a fost în moarte, dar care acum trăiește la dreapta lui Dumnezeu și este „sfârșit al legii, spre dreptate, pentru oricine crede“.
Acum Îi poate fi recunoscător lui Dumnezeu și poate mărturisi acest lucru cu gura „spre mântuire“. În ce sens „spre mântuire“? Nu este oare adevărat că orice mărturisire a Numelui Său, atunci când este întemeiată pe credința din inimă, produce și mărește bucuria interioară și fericirea inimii? Credința se descoperă într-o astfel de mărturisire, își dovedește prin aceasta sinceritatea și este, pe de altă parte, înviorată și întărită. Atât timp cât unui suflet îi este rușine să-L mărturisească pe Hristos ca Domn al său, atât timp cât ezită să se plaseze de partea Lui, rămâne descurajat și plin de teamă. Mulți credincioși au trebuit să experimenteze faptul că adevărata bucurie și conștiență a mântuirii intră în inimă doar odată cu mărturisirea publică a Numelui lui Isus.
R. Brockhaus