William Trotter poate fi numărat printre primii fraţi din Yorkshire (Anglia). El s-a născut în anul 1818 şi încă de la 12 ani a găsit pacea cu Dumnezeu prin slujba predicatorului metodist William Dawson (cunoscut în nordul Angliei sub numele Billy Dawson). Pe când avea numai 14 ani a început deja să predice, iar la vârsta de 19 ani a fost numit ca predicator în noua comunitate metodistă.

A lucrat pentru început în Halifax, ulterior în Yorkshire. Acolo lucrarea lui a fost o mare binecuvântare, mulţi oameni venind la credinţă. Dar încă de timpuriu a remarcat câteva lucruri incorecte. Distanţa între cei spirituali şi cei lumeşti era în creştere. O nouă „formă” a credinţei lua tot mai mult amploare. În ce priveşte viaţa practică, se putea remarca goana după bogăţii, împotriva căreia William Trotter a luat poziţie fermă. El susţinea că fiecare este răspunzător pentru ceea ce i s-a încredinţat.

În timp ce lucra încă în Halifax, conducătorii grupării metodiste au hotărât să-l mute într-o adunare din Londra, modestă din punct de vedere spiritual şi ai cărei membri erau în scădere din punct de vedere numeric. El însă a refuzat. Motivul? Înţelesese cât de grav şi fără temei scripturistic este ca omul să se interpună între Dumnezeu şi slujitorul care are de făcut o lucrare din partea Sa! De aceea a demisionat din slujba de predicator.

La începutul anului 1840 a intrat în legătură cu „fraţii” şi curând a devenit activ în adunarea acestora. El l-a cunoscut pe Darby şi a devenit unul dintre cei mai fideli prieteni ai acestuia. În problema „Betesda” a fost de partea lui Darby. Broşura lui, „The Whole Case of Plymouth and Bethesda”, mai târziu având titlul: „Începuturile aşa-numiţilor fraţi largi”, a devenit renumită.

William Trotter a fost profund impresionat de una din expresiile pe care a auzit-o odată la J. N. Darby: „Secretul păcii lăuntrice şi a puterii exterioare este să te ocupi cu ceea ce este bine, dar să te ocupi numai cu ceea ce este bine”.

William Trotter a fost câţiva ani redactor al micului cotidian „The Christian Brethren’s Journal and Investigator”, care se presupune că ar fi precedat revista „The Christian Witness” (1834-1841, Plymouth) şi care a fost difuzată înaintea revistei „The Present Testimony” (redactată la Londra de G.W. Wigram între anii 1849-1873). De asemenea a contribuit cu o serie de articole la cunoscutul periodic lunar al lui William Kelly, „The Bible Treasury”. Însă William Trotter a devenit cunoscut prin redactarea scrierilor sale despre profeţii: „Eight Lectures on Prophecy” şi „Plain Papers on Prophetic Subjects” („Scrieri simple despre subiecte profetice”). De asemenea, de mare importanţă sunt: „Five Letters on Worship and Ministry in the Spirit” („Cinci scrisori despre închinare şi slujba în Duhul”), care au apărut în limba germană sub titlul „Slujba pentru Dumnezeu şi în Cuvânt” (Neustadt 1958, Paulus-Verlag, caiet 150) şi în „Mesagerul mântuirii”, în anul 1867, sub titlul „Gânduri privind slujba pentru Dumnezeu şi lucrarea Duhului Sfânt”. Este remarcabilă şi scrierea despre „originea fraţilor largi”.

Slujba lui William Trotter a fost deosebit de apreciată. Era un om iubitor, bun şi plin de tandreţe, în care Dumnezeu Se putea recunoaşte cu uşurinţă. În cartea sa, „Istoria fraţilor”, W.B. Neatby spunea: „Oricine îl cunoştea pe Trotter vorbea despre el cu mai mult respect decât despre oricare alt frate din Plymouth”.

William Trotter a plecat în veşnicie în anul 1865, în vârstă de 47 de ani. Moartea sa a fost privită ca o mare pierdere pentru mulţi. El a lucrat alături de dr. Thomas Neatby, provenit tot din Yorkshire, fiind unul dintre puţinii metodişti care au avut rol de conducător între fraţi.