Versetul zilei

În toate privințele v-am dat o pildă și v-am arătat că, lucrând astfel, trebuie să ajutați pe cei slabi și să vă aduceți aminte de cuvintele Domnului Isus, care Însuși a zis: ‘Este mai ferice să dai decât să primești.’”

Faptele Apostolilor 20:35 (VDC)

Unui tânăr cu sufletul tulburat

de J. T. Mawson - 19 Aprilie 2016

Unui tânăr cu sufletul tulburat

Am primit o scrisoare de la un tânăr creștin, o scrisoare foarte pertinentă, care timp de câțiva ani a slujit pe Domnul cu râvnă, dar care a fost măturat de un val de îndoieli și dus pe marginea pierderii credinței și a speranței. El ne scrie și spune “Am pierdut orice plăcere în lucrurile Domnului” și despre “uscăciunea și amărăciunea” vieții lui ca și consecință. Problemele de care el s-a lovit sunt suveranitatea lui Dumnezeu, așa cum este ea descoperită în Romani 9, și pierzarea veșnică. De acestea ne vom ocupa în “Răspunsuri pentru corespondenți”. Atât despre scrisoarea lui, la care vom da răspuns pentru că, poate, și alții vor putea fi ajutați de acest răspuns.

Dragul meu frate,

Scrisoarea ta despre tristețea și întunericul în care ai căzut a ajuns la mine și doresc să te asigur de compasiunea și interesul meu pentru situația ta. Mai întâi se ridică întrebarea: Cine este autorul stării în care te găsești? Nu este Dumnezeu pentru că întunericul nu vine de la El, pentru că “Dumnezeu este lumină” chinul nu vine de la El, pentru că El este ”Dumnezeul păcii” și al ”tuturor mângâierilor”; uscăciunea, întristarea și amărăciunea nu vin de la El, pentru că El este un Dumnezeu care dă, care nu numai că dă apa vie pentru ca sufletele oamenilor să fie satisfăcute și fericite, ci se ocupă în totul de ele, și “dă tuturor viață și suflare și toate” (Fapte 17:25) “umplând inimile noastre de hrană și bucurie” (Fapte 14:17).

De la Satan a venit această nenorocire. Chiar de la început el a otrăvit mințile oamenilor prin gânduri rele și neadevărate despre Dumnezeu. “În care dumnezeul veacului acestuia a orbit gândurile necredincioşilor, ca lumina Evangheliei gloriei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu, să nu strălucească pentru ei." (2 Corinteni 4:4). Vei fi ajutat dacă discerni aceasta, adică faptul că nefericirea ta prezentă este lucrarea dușmanului, a diavolului însuși.

Dinspre tine de asemenea a fost eșec, ai eșuat în a folosi scutul credinței. Aceasta este partea armurii noastre defensive care este cea mai importantă în lupta noastră, Scriptura spunând “peste toate luând scutul credinţei, cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău.” (Efeseni 6:16). Cum va putea un soldat să stea în ziua cea rea dacă este grav rănit? Ai fost rănit de săgețile arzătoare ale celui rău, și aceste săgeți arzătoare încă tulbură sufletul tău.

Două probleme trebuie privite: mai întâi, ce a dus la starea ta prezentă? Și a doua, cum poți fi recuperat din nou într-o stare de sănătate spirituală?

În legătură cu prima cred ca ai avut mult prea multă responsabilitate în lucrarea creștină decât permitea experiența ta și că te-ai sprijinit pe propria ta înțelegere și ai avut încredere în abilitățile tale naturale în loc să vii cu totul la Dumnezeu pentru înțelepciune și putere. Mă tem că nu ai învățat lecția propriei nevrednicii ca Pavel când a strigat “Cine este de ajuns pentru aceste lucruri? ...” nu că suntem capabili prin noi înșine să gândim un lucru ca venind de la noi înșine, CI DESTOINICIA NOASTRĂ ESTE DE LA DUMNEZEU” (2 Corinteni 3:5).

Acest lucru trebuie să-l mărturisești lui Dumnezeu, dacă este așa. Toți aceia care se angajează în lucrarea Domnului trebuie să–și aducă aminte că pentru lucrare este nevoie de putere de sus. A te apuca de lucrarea Lui în independență de harul și Duhul Său este impertinență, este desconsiderarea Domnului, este dăunător pentru noi, și îi oferă diavolului o ocazie pe care el nu o va rata.

Există o lege implacabilă care spune că dacă cheltuielile noastre sunt mai mari decăt venitul nostru va urma cu siguranță o cădere. În probleme financiare faliment, în probleme fizice extenuare, colaps, invaliditate. Putem oare aștepta ca această lege să fie altfel în lucrurile spirituale? Cu siguranță că nu! Chiar uscăciunea și amărăciunea sufletului tău sunt dovada că nu se poate.

Cred totuși că este o binecuvântare că ai descoperit acest lucru. Ai fi putut continua cu lucarea ta într-un fel mecanic, mort, și diavolul te-ar fi lăsat în pace, pentru că continuînd așa ai fi slujit bine scopului său, pentru că nu ai fi fost de nici un folos lui Dumnezeu și o piedică pentru alții, dar ai fost prea sincer pentru aceasta, iar diavolul a gândit că meriți săgețile lui arzătoare. Nu cred că greșesc spunând că acest exercițiu profund de suflet și boala spirituală se vor transforma într-o binecuvântare pentru tine. Va fi așa cu siguranță dacă vei învăța din ea să nu ai încredere în tine și în abilitățile tale, si să schimbi puterea ta preferată cu puterea și harul Domnului.

Pentru a fi restaurat la sănătate spirituală dușmanul trebuie să fie învins și rănile tale să fie vindecate. El poate fi învins numai prin Cuvântul lui Dumnezeu, și același Cuvânt va fi untelemn și vin pentru tine. “V-am scris, tinerilor, pentru că sunteţi tari, şi Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi, şi l-aţi învins pe cel rău.” (1 Ioan 2:14). Lasă Cuvântul lui Dumnezeu să se lupte pentru tine. Ai folosit propria ta înțelepciune și ai căzut, armele tale firești nu sunt folositoare împotriva lui Satan. Cuvântul nu va eșua, este sabia Duhului.

Crezi că Dumnezeu este mai puțin drept decât tine? Ce vom spune? Este oare nedreptate la Dumnezeu? Nicidecum! (Romani 9.14). Dacă El este suveran, este în compasiune și îndurare, pe când judecata este lucrarea lui neobișnuită. Ne putem bucura de prima parte lâsând-o pe cea de-a doua, judecata - pe care de fapt nu o înțelegem - Domnului care va face dreptate în toate lucrurile. Întunericul sufletului tău nu poate fi mai mare decât cel al lui Simon Petru care l-a tăgăduit pe Domnul cu blestem. A fost el lepădat sau uitat de Domnul lui? Nu! Victoria lui Satan a fost de scurtă durată. Citim că ucenicii uimiți de cursul pe care au luat-o evenimentele, își spuneau unii altora ”Domnul a înviat cu adevărat și S-a arătat lui Simon” (Luca 24:34).

La prima vedere se pare că există o foarte mica legătură între cele două lucruri. Domnul a fost înviat. Acesta a fost cel mai mare eveniment al tuturor timpurilor, un eveniment care a însemnat ridicarea din adâncimea morții până la tronul lui Dumnezeu și apoi în veșnicia fără sfârșit. De ce întâmplarea cu Simon să aibă legătură cu el? Cine era Simon? Ce valora el ca om, prieten sau chiar ca ucenic? El se dovedise pe el însuși neloial, de neîncredere, la fel ca și tine. Da dar el era prețios pentru Domnul la fel cum ești și tu! Și El care tocmai și-a DEMONSTRAT GLORIA rupând puterea morții, ÎȘI ARATĂ HARUL, arătându-se ucenicului Său slab și confuz pentru a-i lega inima. Puterea Lui era de ajuns să învingă cel mai mare dușman, iar harul său era de ajuns să întâmpine cea mai mare cădere. Era nevoie ca El să le dovedească pe amândouă și așa a făcut.

Acum vei continua să asculți vocea dușmanului care ți l-a vorbit de rău pe Dumnezeu furându-ți bucuria, sau vei da voie Domnului să ți se descopere ca marele doctor ce poate vindeca sufletul tău prin harul Său și apoi să te recupereze pentru slujba Lui? Fie ca felul Domnului cu Simon să te încuarjeze. Atunci când George Herbert a fost asaltat de diavol cu multe întrebări el a strigat, ”Răspunde Tu Doamne în locul meu!”. Lasă ca această atitudine de încredere de copil să fie și a ta, și vei cu siguranță în stare să cânți:

Te iubesc, Doamne, tăria mea! Domnul este stânca mea şi cetăţuia mea şi salvatorul meu; Dumnezeul meu, stânca mea în care mă încred, scutul meu şi tăria mântuirii mele, turnul meu cel înalt! Voi chema pe Domnul care este vrednic de laudă şi voi fi salvat de vrăjmaşii mei.” (Psalmul 18:1-3)

Astfel vei fi înviorat și recuperat pentru slujba ta, având o cunoaștere a Celui pe care-L slujești așa cum nu ai mai avut-o niciodată. Nu vei gândi mai puțin la nevoile și nefericirea oamenilor, dar compasiunea ta pentru ei nu va mai izvorî din bunătatea naturală a inimii tale, chiar dacă aceasta nu va fi mai mica, ci va țâșni din inima Lui plină de o dragoste veșnică, prin tine către ei.

Cunoscându-L pentru tine în experiența ta profundă, vei fi capabil, ca din acea experiență, să spui oamenilor că cea mai tandra inimă din univers bate în pieptul lui Isus, care este imaginea lui Dumnezeu, și că tu știi că el este suficient pentru ei, pentru că El ți-a dovedit că a fost suficient pentru tine. Astfel vei predica că Dumnezeu este dragoste.