Țefania 1

Datele menţionate în cărţile profeţilor se leagă de diferite faze ale acestei serii de evenimente. Isaia, Mica, ca şi Osea şi Amos – totuşi aceştia doi din urmă nu în mod direct -, se ocupă de revelaţia Fiului lui David, Eliberator şi Apărător al poporului Său în Ierusalim. Ezechia, ridicat după jalnica domnie a lui Ahaz, a fost o ocazie pentru aceste revelaţii, care, arătând nelegiuirea şi adevărata stare a poporului, i-au făcut pe cei credincioşi să înţeleagă că ei trebuiau să privească dincolo de acestea şi gândurile lor să se oprească la Acela care l-a ridicat pe acel împărat evlavios pentru o uşurare temporară a situaţiei poporului, şi care va aduce o eliberare completă şi eternă prin adevăratul Emanuel. În capitolele 1, 2 şi 3, ca şi în ultimul capitol, Isaia insistă asupra legăturii dintre judecata asupra lui Israel şi cea asupra naţiunilor de care am vorbit.

Iosia nu-L reprezenta pe Răscumpărătorul care va veni. Datorită evlaviei sale, el a avut favoarea de a nu vedea ruina Ierusalimului, dar a căzut el însuşi lovit de mâna străinilor. Odată cu el, Ierusalimul a pierdut, pentru timpul prezent, gloria, pacea şi speranţa: a venit vremea judecăţii lui.

Ţefania a profeţit sub domnia lui Iosia. Profetul nu a ţinut cont de evlavia poporului, care era de fapt doar o dispoziţie trecătoare (vezi Ieremia 3), pentru că poporul nu se schimbase în fond. El vorbeşte la modul general despre starea lui Israel şi de judecata care avea să vină, aceasta fiind privită sub aspectul efectelor ei asupra naţiunilor. Am văzut că Nebucadneţar a executat primul această judecată, deşi judecata şi profeţia care vorbeşte despre ea merg mult mai departe.

Profetul începe declarând că ţara va fi pustiită complet. Atunci Iuda, Ierusalimul, dumnezeii lor falşi şi preoţii lor vor fi loviţi de mâna lui Yahve, împreună cu idolii lor şi cu aceia care amestecau Numele lui Yahve cu numele altor dumnezei, care s-au depărtat de Yahve şi nu L-au căutat. Fiecare este îndemnat să tacă în prezenţa lui Yahve, pentru că ziua Lui vine. El a pregătit jertfa şi i-a invitat pe mesenii Lui, şi, în ziua jertfei, împăratul, căpeteniile şi fiii împăratului vor fi cercetaţi de mâna Lui şi violenţa şi înşelăciunea îşi vor afla răsplata dreaptă.

Ziua lui Yahve va face să se înalţe strigăte la porţile Ierusalimului. El va cerceta Ierusalimul ca la lumina lămpilor şi îl va face să vadă nebunia celor care spuneau că El nu va interveni nici spre bine, nici spre rău.

Apoi, profetul vesteşte în termeni generali, dar foarte puternici, grozăviile acestei zile a lui Yahve. Întreaga ţară va fi mistuită de focul geloziei Lui. Iată deci că întreaga ţară, Ierusalimul şi Iuda, sunt judecate în ziua cea mare a lui Dumnezeu. Cu aceasta se încheie prima parte a profeţiei.