Te prind fiori, te simţi murdar,

Te-a prins păcatul la răscruce.

şi tu nu ştii, copil fugar,

C-am fost lovit cu-atât amar

Şi-am stat, în locul tău, pe cruce?

Te uiţi la cer, te simţi zdrobit,

Nu-i nimenea să te-nţeleagă!

Şi tu nu ştii, n-ai auzit

Că, pentru tot ce-ai săvârşit,

Eu am plătit pedeapsa-ntreagă?

O, cât ai vrea să fii curat

Şi să începi o viaţă nouă!

Şi tu nu ştii, tu n-ai aflat

Că, pentru tine, mi-am lăsat

Străpunse mâinile-amândouă?

Ce fericiţi sunt fraţii mei,

Toţi cei iertaţi de fapte rele

Şi tu nu ştii şi tu nu vrei

Să-ntinzi doar mâna şi să iei

Ofranda îndurării mele!

Ţi-a spus un duh neînţelept

Că nu mai poţi găsi iubire...

Şi tu nu ştii că tot ce-aştept

E doar să vii, să-mi cazi la piept

Cu un cuvânt de mulţumire?

O, vino dar, te chem să vii,

Să-ţi iei din mâna Mea cununa!

Şi-atunci vei ştii ce azi nu ştii:

C-ai fost al Meu, din veşnicii,

Şi eşti al Meu pe totdeauna!

Nicolae Moldoveanu - Te prind fiori, te simţi murdar