Versetul zilei

povestiți printre neamuri slava Lui, printre toate popoarele minunile Lui!

1 Cronici 16:24 (VDC)

Slujba locală pentru fraţii şi surorile tinere

de D. R. Reid , Franz Kaupp - 17 Martie 2016

Întrebări şi răspunsuri

Întrebare: În ce mod se exercită cel mai bine slujba în adunarea locală pentru fraţii şi surorile tinere?

Răspuns: Există o slujbă specială exercitată pentru fraţii şi surorile tinere? Întrebarea ar trebui modificată puţin şi formulată astfel: Cum trebuie făcută slujba în adunarea locală, astfel încât aceasta să le fie de folos fraţilor şi surorilor tinere?

Nu simţim dintr-o dată un interes viu? Prima formulare a întrebării ar putea da naştere la indiferenţă, pentru că se strecoară bănuiala că ar exista două feluri de slujbă, care ar lăsa să se înţeleagă că există o despărţire în două compartimente, unul pentru cei în vârstă, iar altul pentru cei tineri, în timp ce frumuseţea într-o familie (desigur, şi în familia lui Dumnezeu) este armonia de a fi unul, şi anume: cei în vârstă să înţeleagă sentimentele celor tineri, iar cei tineri să înveţe din comportamentul şi din seriozitatea care este proprie sau ar trebui să fie proprie celor în vârstă. Oare trebuie să ne influenţeze inovaţiile şi devizele timpului actual? Tocmai pentru că atmosfera spirituală în care suntem nevoiţi să trăim este atât de stricată, contactul dintre vârstnici şi tineri nu ar trebui să fie atenuat, ci consolidat. Vârstnicii ar trebui să nu aibă de grijă numai de ei înşişi, să nu privească la ale lor, adică la modul cum să-şi pregătească pentru ei hrana spirituală, ci să se gândească cu dragoste şi fidelitate la tinerii credincioşi pentru a le oferi slujba într-o formă interesantă şi adecvată.

Slujba se face desigur întotdeauna pentru creşterea spirituală şi desăvârşirea duhovnicească. Ar fi greşit să se introducă în slujbă lucruri care slujesc omului firesc. Fără a rosti o sentinţă asupra acestor lucruri, trebuie să spunem că ele nu ţin de slujbă. Deci fraţii în vârstă (chiar şi cei tineri, care sunt capabili) trebuie să le prezinte fraţilor şi surorilor tinere pe Hristosul Scripturii (Noul şi Vechiul Testament), aşa încât inimile să ardă şi să fie menţinute mereu în această stare. Domnul Însuşi a dat un exemplu în acest sens: Luca 24.27, 32. Avem nevoie de altceva? Dacă nu ne este suficient atât, atunci ne putem cruţa osteneala. Scriitorul acestor rânduri a fost şi el odată un tânăr şi ştie încă foarte bine că aştepta şi căuta aceasta, şi cât de mulţumit şi fericit era când i se oferea.

Când se întâlnesc tinerii cu diferite ocazii, Îi pot cânta Domnului şi pot practica cântatul la instrumente, dar aceasta nu trebuie să se exercite ca o specialitate, aşa cum se face în multe cercuri. Te avertizez, drag tânăr credincios, pentru a nu te lăsa luat de curentul dominant al unor astfel de lucruri de fapt vrednice de laudă; cât de uşor se trece peste măsura potrivită şi Domnul este necinstit! „Lucrul bun este duşmanul lucrului celui mai bun!“ Lucrul cel mai bun este de a folosi mai mult timp cu Domnul şi cu studiul Cuvântului decât să ne ocupăm cu alte lucruri.

Apostolul spune: „pentru mine a trăi este Hristos“. Ce înseamnă aceasta? Viaţa sa privată, viaţa de slujire, viaţa de predicator se desfăşura sub acest nume fascinant pentru el: Hristos! Unde mai rămâne loc pentru altceva? Cine nu vrea să înţeleagă, îl încredinţăm îndurării lui Dumnezeu; dar să nu se treacă peste slujbă.

Franz Kaupp

* * * * *

„Şi aceste cuvinte, pe care ţi le poruncesc astăzi, să fie în inima ta. Şi să le întipăreşti în fiii tăi şi să vorbeşti despre ele când şezi în casa ta şi când mergi pe drum şi când te culci şi când te scoli“ (Deuteronom 6.6,7).

Versetele de mai sus ne spun foarte limpede că părinţii sunt răspunzători să-şi înveţe copiii din Cuvântul lui Dumnezeu. Ei nu trebuie doar să-i înveţe ceea ce spune Biblia, ci şi ceea ce vrea să spună. A învăţa familia din Biblie înseamnă mai mult decât câteva clipe petrecute zilnic împreună în cercul familiei. Cercetarea în familie a Cuvântului trebuie să fie un stil de viaţă, trebuie să persiste întreaga zi („când te culci şi când te scoli“) şi în orice ocazie („când şezi în casa ta şi când mergi pe drum“).

Tinerii au nevoie astăzi de părinţi care se străduiesc să-i conducă la Domnul Isus şi să le spună gândurile lui Dumnezeu şi principiile biblice, pe baza cărora vor putea lua ulterior hotărâri în viaţa lor. Părinţii, care doresc ca în viitor copiii lor să ia hotărâri după voia lui Dumnezeu, trebuie să înceapă astăzi să trăiască şi să înveţe Cuvântul lui Dumnezeu.

D. R. Reid