Rugăciuni neascultate

„Nu va ingrijorati de nimic, ci in orice lucru aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugaciuni si cereri, cu multumiri. Si pacea lui Dumnezeu, care intrece orice pricepere, va va pazi inimile si gandurile in Hristos Isus“ (Filipeni 4.6-7).

Tema de care dorim sa ne ocupam este aceea a rugaciunilor neascultate si sper ca la sfarsitul cercetarii sa putem spune ca cel mai potrivit titlu al temei ar fi fost: „Binecuvantarea rugaciunilor ne-ascultate“.

RUGACIUNEA este necesara pentru viata fiecarui om. Pentru trupul nostru sunt strict necesare hrana si aerul. Daca ne lipseste unul din cele doua elemente, murim. Tot astfel, din punct de vedere spiritual avem nevoie pen tru sufletul nostru de doua lucruri. Viata spirituala este hranita prin Cuvantul lui Dumnezeu, Biblia, iar respiratia este intretinuta de rugaciune. an rugaciune avem un schimb de ganduri cu Dumnezeu. El ne aminteste: „Eu sunt Domnul, Dumnezeul tau, care te-am scos din tara Egiptului; deschide-ti gura larg si ti-o voi umple!“ (Ps. 81.10). Cand am fost internat in spital, primeam scrisori de la prieteni si cunoscuti. Unii imi scriau: „Noi ne rugam pentru tine!“ Rugaciunea unora pentru altii este un lucru frumos, care ne consoleaza si ne ajuta. Într-o zi insa m-a vizitat un frate care mi-a spus: „Este ceva cu mult mai important decat ca noi sa ne rugam pentru tine“. „Ce anume?“ am intrebat. „Ca Domnul Isus sa Se roage pentru tine!“ Ne-am gandit vreodata la acest gand? Dupa ce ne-am intors la Dumnezeu si am devenit copii ai lui Dum nezeu, sa stim ca Domnul Isus Se roaga pentru noi. El este Fiul lui Dumnezeu care a murit pe cruce, care a inviat si care este acum glo rificat in ceruri. El traieste ca sa Se roage si sa mijloceasca pentru noi. Sa nu uitam acest lucru! El, Mantuitorul nostru iubit, Se gan-deste la noi, ne tine tari si traieste pentru noi - este una din cele mai importante lucrari.

Cand un pacatos striga la Dum nezeu pentru har, NU ESTE LaSAT FaRa RaSPUNS: daca intre cititori se gaseste cineva care nu are inca siguranta iertarii pacatelor, care nu stie daca este primit de Dumnezeu si mantuit, doresc sa-l incurajez. Daca spuneti: „O, Dumnezeule, indura-te de un pacatos ca mine!“, atunci El va raspunde in aceeasi clipa. Sau, altfel spus, daca cineva se inclina in fata lui Dumnezeu si spune cu sinceritate: „O, Dumnezeule, sunt pierdut; sunt asa de vinovat“, atunci El il iarta chiar in clipa aceea. Acest adevar este spus de Dumnezeu in Cuvantul Sau: „Daca ne marturisim pacatele, El este credincios si drept ca sa ne ierte pacatele si sa ne curete de orice nedreptate“ (1 Ioan 1.9). Ce trebuie sa facem? Sa ne recunoastem pacatele si faptul ca suntem pierduti. Re-cunosti lucrul acesta? Domnul, care a fost curat, fara pacat, care niciodata nu a facut ceva incorect, a fost rastignit pe cruce. Nu din cauza Sa, ci pentru mine si pentru tine. Atunci mania lui Dumnezeu L-a lovit pentru pacatele tuturor celor care vor crede in El. Toate pacatele au fost ispasite de Dom nul la cruce. an cele trei ore de in tuneric, cand a fost atarnat pe cruce, Domnul a platit toata vina aceasta. Daca un pacatos se roaga lui Dumnezeu pentru iertare si har, iar Dumnezeu nu i-ar raspunde, ar insemna ca El nu este drept, pen tru ca Domnul Isus a platit pentru astfel de oameni. Ar putea Dum­nezeu spune: „Da, dar el trebuie sa mai plateasca ceva“? Asa ceva Dumnezeu NU face. Dumnezeu pedepseste numai o data. La cruce eu am fost judecat si toti cei care, prin har, sunt copii ai lui Dumnezeu au fost judecati in Hristos cand El a fost rastignit pe cruce. Stiti dum neavoastra lucrul acesta? Mai este cineva care se indoieste? Daca ti-ai recunoscut vinovatia si crezi in jertfa care a fost savarsita pe cruce, atunci nu mai trebuie sa te rogi pentru iertare, ci poti sa-I multumesti. Multumeste-I chiar acum! Daca o faci acum, pentru eternitate vei canta bunatatea lui Dumnezeu.

Daca am devenit copii ai lui Dumnezeu si stim ca pacatele ne sunt iertate, atunci putem aduce toate ingrijorarile noastre, in fie care zi, inaintea lui Dumnezeu. Este scris: „Nu va ingrijorati de nimic!“ Noi ne ingrijoram de multe ori. „Cum ne va merge astazi, sap tamana viitoare ...?“ Dar Domnul spune: „Nu va ingrijorati de nimic, ci in orice lucru aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dum nezeu, prin rugaciuni si cereri, cu multumiri“ (Filipeni 4.6). Aceasta inseamna ca putem sa multumim dinainte. Cuvantul nu ne spune: „Aratati toate ingrijorarile voastre si veti fi ascultati in toate“. Iarasi citim: „Si pacea lui Dumnezeu, care intrece orice pricepere, va va pazi inimile si gandurile in Hristos Isus“ (Filipeni 4.7). Acest adevar este minunat in rugaciune. Daca ai spus totul lui Dumnezeu in rugaciu ne, poti fi linistit ca ai problemele tale in mainile Sale si poti astepta linistit. Sunt convins ca multi credinciosi pot spune: „Cat de mare este Dumnezeu! De atatea ori ne-a ascultat rugaciunea!“

MOISE

In Deuteronom 3.23-27 citim pentru prima data de o rugaciune neascultata: „in timpul acela m-am rugat Domnului si am zis: ‘Stapane, Doamne! Tu ai inceput sa arati ro bului Tau marirea Ta si mana Ta cea puternica; caci care este dum nezeul acela, in cer si pe pamant, care sa poata face lucrari ca ale Tale si sa aiba o putere ca a Ta? Lasa-ma, Te rog, sa trec si sa vad tara aceea buna de dincolo de Ior dan, muntii aceia frumosi si Li banul!’ Dar Domnul ... mi-a zis: ‘Destul! Nu-Mi mai vorbi de lucrul acesta. Suie-te pe varful muntelui Pisga, uita-te spre apus, spre mia­zanoapte, spre miazazi si spre rasarit si priveste-o doar cu ochii; caci nu vei trece Iordanul acesta’“.

Moise a fost un mare om al lui Dumnezeu, un slujitor credincios si devotat in toata viata sa. El a fost impulsiv si plin de nerv, dar Dum nezeu a facut din el un om bland, cel mai smerit barbat care a trait pe pamant. Candva, Dumnezeu a facut sa tasneasca apa din stanca. Aceasta apa i-a insotit in toata calatoria lor, timp de patruzeci de ani. Stanca din care venea apa este o imagine a Domnului Hristos. an 1 Corinteni 10.4 citim: „si stanca era Hristos“. El a fost lovit acolo, pe cruce, de Dumnezeu si astfel a fost posibil sa tasneasca apa vietii pen tru a potoli setea milioanelor de oameni. Moise a lovit stanca si apa a venit. Dar, la sfarsitul calatoriei prin pustiu, apa s-a oprit (Numeri 20). Ei erau aproape de tara promisa. Dumnezeu a oprit apa si poporul a inceput sa planga. Dum nezeu a vorbit lui Moise, spunand: „Sa vorbiti stancii inaintea ochilor lor si ea va da apa“. Moise a fost nervos din cauza tanguirilor poporului. A luat toiagul si a lovit stanca de doua ori. Nu procedase bine! Moise a fost neascultator si revoltat. Atunci Dumnezeu i-a spus ca nu va intra in tara promisa si astfel a trebuit sa moara in pustiu. De ce a fost atat de aspru pedep sit? Cineva poate intreba: „Nu a fost prea aspra pedeapsa?“ Stiti de ce a fost asa de aspra pedeapsa? Pentru ca stanca este o imagine a Domnului Hristos si ilus treaza faptul ca El a fost o singura data lovit, omorat, iar prin aceasta, lucrarea Sa a fost desavarsita! O lucrare deplin suficienta pentru toata eternitatea si pentru orice om, pentru fiecare in parte, care vine la Domnul Isus! Moise insa a lovit stanca de doua ori. Simbolic, aceasta ilustreaza ca Domnul Isus trebuia sa mai moara o data, ca si cum lucrarea Sa de pe cruce nu ar fi fost de ajuns. Prin gestul sau, Moise arata ca lucrarea Domnului ar fi fara valoare. Pentru acest lu cru, Dumnezeu S-a suparat. Intelegem din acest exemplu cat de important este sa ascultam de Dumnezeu, chiar daca nu cu-noastem gandurile Sale. Si Dum nezeu i-a spus lui Moise ca nu va intra in tara, ci doar va conduce poporul pana la Iordan. Atunci Moise s-a rugat cuvintele redate in Deuteronom 3.

Sa nu ne intrebam „de ce este Dumnezeu asa de sever?“ Cea mai importanta lectie este aceasta: daca Dumnezeu nu asculta o rugaciune, atunci El ofera altceva mai bun. Ma tem ca sunt credin ciosi care spun: „Dumnezeu nu mi-a ascultat rugaciunea cand am strigat catre El pentru cazul unei boli, a unei dezamagiri sau a unei dorinte pe care am avut-o in viata“. Nu este nici o problema. Daca ai primit ceva mai bun, nu mai pune intrebari. Sunt insa multi credinciosi care au marturisit ca Dumnezeu nu le-a ascultat rugaciunea, dar le-a dat in loc alt ceva mai bun decat au cerut ei!

Lui Moise, urcat pe munte, „Domnul i-a aratat toata tara“, dar i-a adaugat: „Aceasta este tara ... Te-am lasat s-o vezi cu ochii tai, dar tu nu vei intra in ea“ (Deuteronom 34.1, 4). Moise a vazut tara in toate punctele cardi nale si a vazut-o frumoasa si desavarsita, cum n-a vazut-o nici un om, asa cum va fi ea in curand, cand Domnul va domni acolo. Moise a primit de la Dumnezeu un cadou de neuitat: a putut vedea mai inainte cum va fi tara.

Israelul este, in prezent, jumatate in pustiu, cu toate ca cei de acolo fac mari eforturi si au frumoase succese. Dar, in viitor, in amparatia pacii lui Hristos, va fi o tara minunata. Si asa a vazut-o Moise. Apoi Moise a murit acolo si a fost ingropat de Dumnezeu. S-a mai auzit despre vreun om care a fost ingropat de Dumnezeu? El a avut cea mai frumoasa in mormantare din cate pot exista. Dar, mai frumos, in Noul Testa ment (Matei 17) citim despre Domnul Isus ca Se afla pe muntele transfigurarii cu trei ucenici: Petru, Iacov si Ioan. Deodata hainele si fata Domnului au inceput sa stralu ceasca ca soarele in puterea sa. Domnul Isus este glorificat! Apar doua persoane amintite in Vechiul Testament: Moise si Ilie. Cu Domnul Isus in glorie, pe munte, in mijlocul tarii promise, a fost cu mult mai frumos pentru Moise decat sa se plimbe pe strazile Ierusalimului. Glorificat cu Domnul Isus pe munte, gustand bucuria eterna! Aici vedem harul lui Dumnezeu, cum lucreaza El cand nu asculta o rugaciune.

ILIE

In istoria lui Ilie citim ca a omorat patru sute de profeti ai lui Baal. Dar, imediat, „Izabela a trimis un sol la Ilie ca sa-i spuna: Asa sa-mi faca zeii, si inca mai mult, daca maine, cam la timpul acesta, nu voi face cu viata ta ce ai facut tu cu viata fiecaruia dintre ei“ (1 amp`rati 19.2). Cand a aflat acest lucru, Ilie a fugit la Beer-Seba si si-a lasat slujitorul acolo. Apoi, dupa ce a facut un drum prin pus-tiu, s-a asezat sub un ienupar si, dorind sa moara, s-a rugat: „Des-tul! Acum, Doamne, ia-mi sufletul, caci nu sunt mai bun decat parintii mei“ (1 amparati 19.4). Moise a dat poporului legile lui Dumnezeu, dar Ilie a adus poporul inapoi la Dumnezeu. Pe muntele Carmel, Ilie a zidit un altar si, asezand jertfa pe el, ca raspuns la rugaciunea sa, a cazut foc din cer care a mistuit lemnele, altarul, jertfa, precum si apa din jurul sau. Asa a ascultat Dumnezeu rugaciu nea lui Ilie (1 amparati 18). Dar aici, in capitolul 19, Ilie este total des curajat, obosit de viata si dorea sa moara. Acest lucru li se intampla oamenilor de multe ori si, probabil, si unor credinciosi. Ilie spune: „Doamne, ia-mi su fletul“, insa Dumnezeu raspunde: Nu! Printr-un inger va primi o turta coapta si un urcior cu apa si, intarit cu aceasta mancare, va putea merge patruzeci de zile si patru zeci de nopti, pana la muntele Horeb. Apoi va primi o misiune noua. Si cu noi se poate intampla sa fim aproape sa ne prabusim sub povara pe care o simtim si sa nu mai putem merge mai departe; dar poate chiar atunci Dumnezeu are o misiune pentru noi.

John Wesley a fost un vestit predicator al Evangheliei. Cand a a-vut treizeci si cinci de ani s-a simtit foarte slabit si a spus sotiei: Eu voi muri. Iata textul pe care sa-l pui pe piatra de pe mormant: „Aici odih-neste un om care a realizat putin in viata sa, dar care a fost totusi gratiat de Dumnezeu si a murit la treizeci si cinci de ani“. Dupa cateva zile s-a simtit mai bine. Wesley a trait pana la optzeci si cinci de ani si abia dupa cei treizeci si cinci de ani de viata a realizat lucrul de baza al vietii sale. Dumnezeu a binecuvantat vestirea Evangheliei facuta de el si cartile sale pana in cele mai indepartate tari.

John Wesley este numai un e xemplu care ne aminteste de Ilie. El a spus: „Doamne, ia-mi sufletul“, dar priviti-l in 2 amparati 2 cum alearga cu Elisei la Iordan! Ce se intampla? Un car de foc si cai de foc si Ilie este inaltat la cer! Asa a plecat Ilie, in glorie, fara a vedea moartea. Este aceasta un raspuns la rugaciunea lui, sau nu? Rugaciu nea lui nu a fost ascultata. Ilie nu trebuia sa moara sub ienupar. Dumnezeu parca ar fi vrut sa-i spuna: „Eu am pentru tine ceva mai frumos. Tu vei merge in cer; nu trebuie sa te imbolnavesti si sa stai pe un pat de moarte. Nu trebuie sa intampini nici un rau, nici sa suferi dureri, ci, simplu, sa intri in glorie!“ Minunata lucrare!

Spre aceasta sa ne indreptam atentia! Sa avem incredere in dra gostea lui Dumnezeu! Domnul este indurator, incet la manie si bogat in bunatate. Te indoiesti ca Dum nezeu Se ingrijeste de tine? Nu fi necredincios! ancrede-te in El si mai departe, chiar daca drumul tau este greu si trece printr-o vale in tunecoasa. Psalmistul spune: „Chiar daca ar fi sa umblu prin valea umbrei mortii, nu ma tem de nici un rau, caci Tu esti cu mine“ (Psalmul 23.4). Chiar atunci cand nu mai primesti nici un sfat, El ramane fidel promisiunilor Sale. El este plin de har si de dragoste. Curand vei vedea acest lucru in viata ta. Si chiar daca pe acest pamant nu vei primi nici un raspuns la deceptiile tale, totusi vei primi unul sus. Te vei uimi vazand dra gostea lui Dumnezeu.Vei vedea ca El nu face greseli. Acum poate gandesti ca viata ta s-a stricat in totul si toate iti merg pe dos. Daca Ii daruiesti toata increderea ta Domnului si-I spui: „Eu nu inteleg ce inseamna aceste lucruri, dar vreau sa }i le incredintez }ie si, la vremea potrivita, le voi intelege“, atunci El te va ajuta sa vezi minunile Sale. Domnului nu-I este nimic im posibil. „Ah! Stapane Doamne, iata, Tu ai facut cerurile si pamantul cu puterea Ta cea mare si cu bratul Tau intins: nimic nu este de mirat din partea Ta“. „Iata, Eu sunt Domnul, Dumnezeul oricarei fapturi. Este ceva de mirat din partea Mea?“ (Ieremia 32.17, 27). Gasim acest gand inca din Geneza. Dumnezeu i-a promis Sarei un copil, dar, din punct de vedere omenesc, era imposibil, pentru ca avea deja nouazeci de ani. Atunci Dumnezeu ii spune: „Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La anul, pe vremea aceasta, Ma voi intoarce la tine si Sara va avea un fiu“ (Geneza 18.14). ati poti inchipui ceva ce n-ar putea face Dumnezeu? El este Atotputernicul. Vedem acest lucru frumos ilustrat in istoria lui Ilie.

(extras din rev. „Hife und Nahrung“ 1989)