Romani 7:24-25

O, nenorocitul de mine! Cine mă va scăpa? (v.24)Nu este de mirare că apostolul, amintindu-şi de această stare, strigă cu durere: „Cine mă va scăpa?” Este importantă forma acestei întrebări. Mai înainte, când cel care vorbea trecea prin experienţele detaliate în versetele 14-19, întrebarea lui ar fi fost: „Cum să scap eu însumi?” Încă mai căuta ceva înăuntrul său care să aducă o împlinire, dar căuta în zadar. Acum el începe să se uite în afara lui pentru a găsi pe eliberator.

Răspunsul dat: Hristos este Cel care ne eliberează se sub robia păcatului (v.25)Când nu numai încrederea în noi înşine, dar şi speranţa în noi înşine este năruită, am făcut un pas mare înainte. Atunci în mod inevitabil începem să privim în afara noastră. Mai întâi poate privim pentru ajutor, şi prin urmare privim într-o direcţie greşită. Totuşi mai curând sau mai târziu descoperim că avem nevoie nu de ajutor, ci de o eliberare reală de către o putere care nu este nicidecum a noastră. Apoi, în curând, aflăm răspunsul pentru strigătul nostru. Eliberarea este a noastră prin Isus Hristos Domnul nostru, mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu! El poate să ne elibereze de sclavia păcatului, aşa cum ne-a scăpat şi de vina păcatelor noastre.