Romani 5:6-8

　　　Dragostea lui Dumnezeu dovedită în moartea lui Hristos (v.6-8)

　　　În versetele 6-8 moartea Lui este din nou adusă înaintea noastră; şi de data aceasta ca un final, iar expresia „dragostea lui Dumnezeu” nu mai este repetată – o dragoste care se ridică mai presus de ceea ce este capabil omul. Dumnezeu ne-a iubit când nu era nimic de iubit în noi, când noi eram fără putere, păcătoşi şi chiar vrăjmaşi, aşa cum ne aminteşte versetul 10.Moartea Lui ne-a adus nu numai îndreptăţire, ci şi împăcare. Vina păcatelor noastre a fost înlăturată, tot aşa şi înstrăinarea care exista între noi şi Dumnezeu. Aşa fiind lucrurile, o mântuire sub două aspecte ne este dată.O zi a mâniei va veni. De două ori a fost anunţată mai înainte în această epistolă (1.18;2.5). vom fi salvaţi, să nu avem parte de acea zi, prin Hristos. Din alte texte ale Scripturii ştim că El ne va salva de ea, luându-ne în locul în care va avea loc mânia, înainte de izbucnirea ei.Pe de altă parte, fiind împăcaţi, vom fi mântuiţi (v.10) prin viaţa Sa. Este vorba de mântuirea de care avem nevoie mereu, şi de care vom avea nevoie atât timp cât vom fi în lume. El este acum în cer pentru noi, cei ai Săi. Când Moise s-a suit pe munte şi mijlocea pentru Israel, ei erau salvaţi de vrăjmaşii lor (Exod 17). Tot aşa noi suntem mântuiţi de Domnul nostru, care este în prezenţa lui Dumnezeu pentru noi.Epistola aceasta de la început ne-a spus că evanghelia este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea oricărui care crede. Acum descoperim că atunci când spunem că suntem mântuiţi, folosim un cuvânt cu un înţeles foarte larg. Este adevărat nu numai că am fost salvaţi prin credinţa în evanghelie, dar vom fi salvaţi şi din pericolele şi luptele spirituale în veacul de acum, şi de mânia veacului care va veni.