Psalmul 84:1-2

Dumnezeu S-a folosit de fiii lui Core pentru a ne prezenta Casa Lui. El doreşte să cunoaştem această Casă şi să ne simţim bine în ea. „Cât de plăcute sunt locaşurile Tale, Doamne al oştirilor!“ Cum putem înţelege noi aceste cuvinte, negăsindu-ne pe teren israelit? În Ioan 15.4 şi 10, Domnul Isus spune: „Rămâneţi în Mine“ şi „Rămâneţi în dragostea Mea“; cu alte cuvinte: locuiţi în Mine, bucuraţi-vă savurând dragostea Mea. Credinciosul, care înţelege acest îndemn şi îl împlineşte, poate exclama: Doamne Isuse, ce plăcut este să rămân în Tine şi să mă bucur în dragostea Ta!

Fiii lui Core cunoşteau pe Dumnezeu şi dragostea Sa, dar nu în aceeaşi măsură ca noi, celor cărora El S-a descoperit în Fiul Său; dar totuşi ei spun: „Sufletul meu doreşte şi chiar tânjeşte după curţile Domnului.“ Vedem aici dorinţa unei inimi care îşi găseşte toată satisfacţia în Dumnezeu.

Nu este măreţ şi minunat că Dumnezeu le oferă oamenilor posibilitatea să locuiască în apropierea Sa? El Însuşi dorea o locuinţă în mijlocul poporului Său (Exod 29.45-46), o locuinţă în care putea fi găsit de poporul Său. Fiii lui Core au înţeles gândurile lui Dumnezeu în această privinţă, ceea ce rezultă clar din cuvintele lor.

Cum stau lucrurile astăzi? Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu! Noi putem savura mai mult decât acei psalmişti apropierea Sa preţioasă. Prin Domnul Isus, Îl cunoaştem pe Dumnezeu ca Tatăl nostru, savurăm dragostea Sa şi ne putem odihni acolo unde Se odihneşte El, şi anume în lucrarea împlinită de Fiul Său. Noi suntem „ai casei“ lui Dumnezeu şi în acelaşi timp „o locuinţă a lui Dumnezeu în Duh“ (Efeseni 2.19-22). Mai departe, în 2 Corinteni 6.16 citim: „Pentru că voi sunteţi un templu al Dumnezeului celui viu, după cum a spus Dumnezeu: Voi locui în ei şi voi umbla între ei; şi voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu.“ Privind aceste realităţi, putem spune şi noi: „Cât de plăcute sunt locaşurile Tale, Doamne al oştirilor!“