Psalmul 52

Până la sfârşitul acestei a doua cărţi a psalmilor, adică până la Psalmul 72 inclusiv, vom întâlni mai mulţi psalmi scrişi de David, dintre care unii, ca şi Psalmul 51, compuşi în împrejurări deosebite. 1 Samuel 22.9 … ne istoriseşte, de pildă, despre Doeg edomitul, cel care i-a dat de ştire lui Saul cu privire la trecerea lui David pe la preotul Ahimelec, precum şi despre masacrul care a urmat. Acest Doeg este o imagine a lui Antihrist, personaj profetic care va fi o întrupare a răului şi care chiar îşi va face un titlu de glorie din aceasta (v. 1). Ce deosebire între versetul 7 din Psalmul 45, adresat Domnului Isus, şi versetele 1-3 din psalmul nostru, în care este interpelat acest „om puternic“ (v. 1)! Dar ce mângâietor este pentru cei credincioşi să ştie că profeţia din versetul 5 se va împlini (în Apocalipsa 19.20)!Confruntându-se cu această putere a răului, psalmistul îşi găseşte refugiul în Dumnezeu (v. 8) şi în acelaşi timp Îi aduce laudă (v. 9). Duhul Sfânt ştie însă să Se folosească chiar de cele mai grele încercări pentru a da tonul laudei în inima celor răscumpăraţi. Cât despre cel necredincios, el nu are niciodată pace, iar lucrurile precare pe care el se bizuie nu merită nicidecum încrederea pe care şi-o pune în ele (v. 7). Nu, acest om puternic nu-L ia pe Dumnezeu ca putere a sa, ci se întăreşte în lăcomia lui (v. 7). Dar bogăţiile sale au putrezit…, aurul lui şi argintul lui sunt ruginite, aşa cum declară Iacov (cap. 5.2,3).