Psalmul 145:1-8

Acest psalm este diferit de cei de până acum. Duşmanii au dispărut şi strigătul după ajutor a încetat. Întregul psalm este o laudă la adesea bunătăţii lui Dumnezeu, căci Israel a intrat în sfârşit în binecuvântările Împărăţiei, iar când priveşte înapoi, vede dovezi clare ale bunătăţii, puterii şi înţelepciunii lui Dumnezeu.

Nu trăim şi noi ceva asemănător? Dacă privim în trecut, vedem un Dumnezeu-Mântuitor care ne-a căutat şi ne-a mântuit. Mai departe vedem harul ocrotitor al unui Tată bun care Se îngrijeşte tot timpul de noi, iar în faţa noastră se află Casa Tatălui cu toate binecuvântările cereşti în care vom intra în curând. Să spunem şi noi: „În fiecare zi Te voi binecuvânta şi voi lăuda Numele Tău în vecii vecilor.“ Şi cât de bine putem să ne unim cu ceea ce se spune în versetul 8: „Domnul este îndurător şi milos, încet la mânie şi mare în bunătate“! Dacă nu ar fi fost plin de har şi îndurător faţă de noi, care ar fi fost situaţia noastră astăzi?