Psalmul 119:41-48

　　Este plin de îmbărbătare să vedem cum psalmistul aştepta ajutor numai de la Dumnezeu. Vedem aici încrederea credinţei, o încredere care a marcat puternic viaţa lui David. Adeseori a fost înconjurat de cei ce-l dispreţuiau, dar el nu s-a sprijinit pe înţelepciunea sa. Când a trebuit să dea răspuns acelor oameni, el L-a rugat pe Dumnezeu să i-l dea, iar Dumnezeu l-a îndrumat cu ajutorul Cuvântului Său. David a putut să afle deja atunci ceea ce ucenicilor li s-a întâmplat mai târziu: „ ...nu vă îngrijoraţi dinainte cu privire la ce veţi spune..., pentru că nu voi sunteţi cei care vorbiţi, ci Duhul Sfânt“ (Marcu 13.11).Citim mai departe: „Şi voi umbla în loc larg, pentru că am căutat rânduielile Tale.“ Prin har putem să facem şi noi astfel de experienţe. Înţelegem ce este acest „loc larg“, dacă citim textul din Ioan 14.23, unde Isus spune: „Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi Cuvântul Meu şi Tatăl Meu îl va iubi; şi Noi vom veni la el şi vom locui la el.“ Acesta este locul larg al dragostei, în care ne putem mişca.