Planta care dorea să ajungă un copac mare

„Socotiţi ca o mare bucurie, fraţii mei, când treceţi prin felurite ispite, ştiind că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare". (Iacov 1.2-3)

Se povesteşte că o plantă crescuse sub un copac mare. În felul acesta, planta era păzită de vânt şi de furtună, ducând o viaţă foarte liniştită. Dar planta dorea să ajungă şi ea un copac mare şi se ruga pentru aceasta. Rugăciunea ei a fost ascultată.

Într-una din zile a sosit un tăietor de copaci şi a retezat copacul cel mare. Acum planta a rămas în bătaia vântului şi a ploii, a zăpezii şi a viscolului. Văzând acestea, plină de durere, a spus: „Vai de mine, în ce stare jalnică am ajuns!" Dar a fost înştiinţată că aceasta este singura cale prin care putea să ajungă un copac mare.

La fel este şi cu cel credincios. Când ajungi să-ţi pierzi toată averea, când eşti falimentar sau fără serviciu, când un prieten iubit te părăseşte sau când îţi moare mama ori numele tău bun îţi este pătat prin fel de fel de vorbe neadevărate, toate acestea arată că a fost retezat copacul la umbra căruia creşteai, ca să poţi ajunge şi tu un copac mare. În astfel de împrejurări crezi că Dumnezeu este aspru, dar cu totul altfel vei judeca când ÎI vei cunoaşte pe Dumnezeu în toată dragostea şi binecuvântările Sale.