Pilda comoarei ascunse
Matei 13.44
Interpretarea dată deseori pildei acesteia este că atunci cînd un om vede ce valori sînt în Hristos, părăseşte şi lasă deoparte totul ca să-L poată avea pe Hristos.
Este evident că acesta este un punct de vedere greşit. Cum poate un om să vîndă „tot ce are"? Şi dacă ar face aşa, L-ar cîştiga el oare pe Hristos? Însăşi părăsirea aceasta a toate nu este de ajuns. Citim: „chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic" (1 Corinteni 13.3). Iar invitaţia evangheliei este „să cumperi fără bani şi fără plată" (Isaia 55.1). Creştinii sînt într-adevăr chemaţi să fie eliberaţi de orice legături pămînteşti păgubitoare. Domnul nostru spunea: „Dacă vine cineva la Mine şi nu urăşte pe tatăl său, pe mama sa, pe soţia sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba chiar însăşi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu" (Luca 14.26). Dar nu înseamnă deloc că eu aş putea obţine mîntuirea în felul acesta, ci după ce am mîntuirea sînt chemat să-L las pe Hristos să mă despartă de tot ce am (versetul 33) ca să fiu ucenic al lui Hristos sau un adevărat urmaş al Lui.
Pilda aceasta ne vorbeşte de Hristos ca Cel care găseşte o comoară în poporul Său şi de bucurie vinde tot ce are ca s-o poată cîştiga. Şi într-adevăr, citim: „care pentru bucuria care-I era pusă înainte a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea" (Evrei 12.2). „Cunoaşteri harul Domnului nostru Isus Hristos. El, măcar că era bogat, S-a făcut sărac pentru voi, pentru ca prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi" (2 Corinteni 8.9). Da, aşa cum ne spune pilda, El a vîndut tot ce avea. Aşa cum textul din epistola către Evrei ne dovedeşte, El a avut în vedere bucuria care Ii era pusă înainte, bucurie despre care vorbeşte pilda aceasta.
Trebuie într-adevăr să gîndim cine era Hristos şi poziţia pe care El o avea, El fiind Creator (toate au fost făcute prin El şi pentru El) şi Dumnezeu din veşnicie. Apoi să gîndim la Domnul nostru în umilirea Lui, în lupta Lui în grădină şi la moartea Lui ruşinoasă — fiind făcut păcat pentru noi şi îndurînd ca Dumnezeu să-Si întoarcă fata de la El - pentru a putea înţelege ceva din ce L-a costat pe El ca să cumpere ţarina în care era ascunsă comoara inimii Lui. În 1 Petru 1.18,19 citim că noi am fost răscumpăraţi cu sîngele lui Hristos.
Iar pilda aceasta ne spune nu numai că un om a cumpărat comoara, ci a cumpărat şi ţarina în care era ascunsă comoara. Şi în acelaşi capitol, Domnul Isus, explicînd pilda semănătorului, spune: „ţarina este lumea". Atunci, Domnul Hristos a cumpărat lumea — toată omenirea. Si aici este un adevăr important. Este întocmai cum un om bogat s-ar duce la o plantaţie de sclavi şi, după ce pune jos toată suma de plată pentru toţi sclavii, trimite vestea că a plătit preţul ca toţi să fie liberi. În practică însă devin într-adevăr liberi cei care reprezintă „comoara", nu „ţarina". Tot aşa, Domnul nostru a cumpărat prin moartea Sa toată omenirea şi a trimis pe slujitorii Săi să-i roage pe oameni să se împace cu Dumnezeu, dar oamenii preferă lanţurile Satanei şi ispitele cu care el îi atrage.
Aceasta ilustrează de asemenea diferenţa dintre „a cumpăra" şi „a răscumpăra". Unii înşală pe alţii cu gîndul unei mîntuiri universale — în timp ce este o diferenţă mare între a cumpăra sclavi şi a le oferi libertatea, şi faptul practic de a-i scoate din sclavie. Citim despre unii — suflete pierdute — care tăgăduiesc pe Domnul care i-a cumpărat (2 Petru 2.1), în timp ce toţi cei răscumpăraţi sînt de pe acum strămutaţi din împărăţia Satanei în împărăţia Fiului dragostei lui Dumnezeu (Coloseni 1.13).
Deci Hristos este Cel care cumpără, sfinţii Săi sînt comoara; toti oamenii sînt ţarina. Cei aleşi sînt numiţi comoara ascunsă, căci nimeni nu putea gîndi că Hristos ar avea o comoară acolo unde totul era păcat şi răutate. Învăţătura despre biserică de asemenea a fost mult timp ascunsă. După cum citim, apostolul Pavel a făcut cunoscută „taina ţinută ascunsă din veacuri şi din generaţii" (Coloseni 1.26), apoi toţi aveau să înţeleagă care este părtăşia tainei acesteia ascunsă în Dumnezeu înainte de începutul lumii (Efeseni 3.9). Deci Hristos a îndurat ruşinea morţii pe cruce — devenind sărac, pentru că a vîndut tot ce avea — dar El va avea cu Sine comoara aceasta, pe toţi cei răscumpăraţi ai Săi din toate timpurile.