Osea 14

Urmează cea mai frumoasă încheiere, nu frunze risipite ale sibilei, ci lucrarea finală și efectul harului divin asupra poporului lui Dumnezeu cel de mult timp vinovat și împietrit. Apelurile, rememorările, avertismentele și îndurarea nu mai sunt zadarnice, ci, în final, Duhul turnat în inimile lui Israel (care se pleacă în cele din urmă înaintea lui Yahve, Cel care cu îndelungă răbdare i-a așteptat multe zile – veacuri de dezonoare pentru El din cauza lor), ci vine timpul binecuvântat al restaurării lor în țara lor pentru Dumnezeul lor. În mod potrivit, și cu siguranță nu în zadar, la sfârșit vine chemarea: „Israele, întoarce-te laYahve Dumnezeul tău! Pentru că ai căzut prin nelegiuirea ta“. Cât de adevărat și de binefăcător este cuvântul lui Dumnezeu! El nu îi va lăsa fără un cuvânt demn de El deoarece El dorește să se îngrijească de toți și le va pune pe buze aceste cuvinte: „Iartă toată nelegiuirea şi primeşte-ne cu milă“. Se vor încumeta ei să ceară aceasta? Doamne, învață-ne să cerem de la Tine – avem nevoie de aceasta – ca și să lucrăm pentru Tine. „Și-Ți vom aduce vițeii buzelor noastre“.

Acum totul este judecat drept deoarece eul este judecat înaintea lui Dumnezeu, ceea ce îi apropie de El. Pocăința lor este autentică și este rodul harului. „Asiria nu ne va salva; nu vom călări pe cai şi nu vom mai zice către lucrarea mâinilor noastre: «Dumnezeul nostru!», pentru că la Tine găseşte îndurare orfanul“. Idolatria a fost poarta pe care toată răutatea a intrat în casă, ca și aceea pe care mândria a ieșit în lume. În versetul 4 este răspunsul lui Yahve: „Voi vindeca necredinţa lor, îi voi iubi nestingherit; pentru că mânia Mea s-a întors de la el. Voi fi ca roua pentru Israel; va înflori ca un crin şi îşi va întări rădăcinile ca Libanul“. Ce îndurare față de inconsecvența cu care ei s-au abătut să față de inimile statornice doar în răzvrătire! Ce iubire și îndurare tandră! Iubire necondiționată și deplină, al cărei motiv este numai în Dumnezeu Însuși, care odinioară a lovit pe poporul Său în mânie, dar acum va fi pentru ei ca roua peuntru cineva fără o picătură de apă care să-l învioreze. Cum va înflori Israel! Asemenea crinului ca formă și eleganță, ca Libanul în ceea ce privește stabilitatea, ca măslinul care nu se veștejește ca frumusețe (nemaifiind sub norul dimineții) și cu parfum de Liban. „Și se vor întoarce şi vor şedea la umbra lui; vor reînvia ca grâul şi vor înflori ca viţa, faima lor va fi ca a vinului din Liban“. Ce va fi primirea înapoi a lui Israel pentru întreaga lume dacă nu viață din morți?

Credincios și adevărat este harul suveran al lui Dumnezeu. Nu este vorba de o mântuire în sensul că evreii vor fi păziți de nimicirea pe care o meritau. Dacă Yahve mântuiește, el o va face, atât pentru pământ cât și pentru cer, într-un chip demn de El. „Efraim va zice: «Ce mai am eu a face cu idolii»? L-am auzit și am fost atent. Sunt ca un brad verde. De la mine este rodul pentru Tine [N. tr.) Așa este în KJV]“. Pare să fie o conversație între Efraim și Yahve. „Efraim va zice: «Ce mai am eu a face cu idolii?“ La aceasta Yahve răspunde: „L-am auzit și am fost atent“. La care Efraim spune: „Sunt ca un brad verde“. Iar Yahve „De la Mine este rodul tău“. Ce schimbare la Efraim! Și ce comuniune cu Dumnezeul lor!

Toată profeția este concisă și se încheie cu întrebarea care cercetează: „Cine este înţelept şi va înţelege acestea? priceput şi le va cunoaşte? Căci căile lui Yahve sunt drepte şi cei drepţi vor umbla pe ele, dar cei răzvrătiţi vor cădea pe ele“. Să ne dea Domnul înțelepciune ca să-L înțelegem pe El și căile Lui! „Cel care face voia lui Dumnezeu rămâne pentru totdeauna,“ și având această dorință „va ști dacă învățătura este de la Dumnezeu“. „Nici unul din cei răi nu va înțelege, numai cei înțelepți vor înțelege“.