Matei 6:1-8

　　　　„Tatăl vostru“ – expresie întâlnită de 12 ori

　　　　După ce i-a introdus pe ucenicii Săi înaintea lui Dumnezeu în această lumină nouă la sfârşitul capitolului 5, observăm că toată învăţătura din capitolul 6 este în legătură cu această lumină. Expresia „Tatăl vostru“, în termeni puţin schimbaţi uneori, se întâlneşte nu mai puţin decât de douăsprezece ori. Învăţătura de aici poate fi văzută în patru părţi: milostenia (vers. 1-4), rugăciunea (5-15), postul (16-18), averile pământeşti şi lucrurile necesare vieţii (19-34). Toate aceste patru subiecte ating viaţa practică a iudeului în multe puncte, şi tendinţa şi obiceiul lor era să ia cele dintâi trei într-un fel tehnic, formal, şi să pună accentul şi să dea toată atenţia celei de a patra părţi. Domnul Isus le pune pe toate în lumina pe care o dăduseră mai înainte cuvintele Sale. În capitolul 5 El le arătase un Dumnezeu care ţine seama de mişcările lăuntrice ale inimii, tot atât de mult cât şi de faptele exterioare, şi de asemenea că Dumnezeu trebuie să fie cunoscut ca Tată ceresc. Şi observăm cum El repetă: „Eu vă spun“. El îi învaţă nu cum îi învăţau cărturarii, care îşi întemeiau afirmaţiile pe tradiţiile celor din vechime, iar noi avem să luăm ce spune El, numai pentru că El este Cel ce le spune.

　　　　Milostenia şi rugăciunea – în intimitate cu Dumnezeu (vers. 1-8)

　　　　Dacă ne stăpâneşte tradiţia, uşor putem ajunge în poziţia în care erau iudeii cu privire la milosteniile lor, la rugăciunile lor şi la posturile lor. Pentru ei totul devenise ceremonie exterioară, pentru ochii şi urechile oamenilor. Dacă noi, pe de altă parte, ne îndreptăm gândurile spre Tatăl din cer, care are o grijă personală pentru noi, totul trebuie să devină real şi vital, şi făcut pentru auzul şi văzul Lui. De trei ori spune Domnul despre cei formalişti: „ei îşi au răsplata“. Răsplata lor este aprobarea şi lauda celor din jurul lor. Pe aceasta o au; totul este în prezent şi nu este nimic pentru viitor. Acela care dăruie sau se roagă sau posteşte fără să fie cunoscut oamenilor, dar este cunoscut de Dumnezeu, va fi răsplătit pe deplin în ziua care va veni.În ce priveşte rugăciunea, El dă învăţătura ca ea să fie în ascuns, dar şi scurtă, ieşind din realitatea inimii. Un om care cere în mod real şi cu toată seriozitatea merge chiar la punctul necesar în câteva cuvinte. Nu poate avea o vorbărie care să cutreiere printr-un labirint de gânduri.