Matei 28:8-15

Arătarea Domnului înviat; la picioarele Lui, în închinare (vers. 8-10)

Deşi pline de emoţii opuse, de teamă şi de bucurie, femeile au primit cu credinţă cuvântul îngerului şi, ascultătoare, au plecat. Ascultarea credinţei a fost repede răsplătită de arătarea Domnului Însuşi înviat, şi aceasta le-a adus la picioarele Lui, în închinare. Şi ele au fost trimise de Domnul să dea de veste „fraţilor Mei“, nu numai de înger. Cu ocazia celei din urmă cine, Domnul rânduise Galileea ca locul de întâlnire, şi El le confirmă şi lor lucrul acesta.

Întunericul necredinţei; bani pentru ostaşii care fuseseră martori ai învierii (vers. 11-15)

Paragraful versetelor 11-15 ne dă un contrast izbitor. Trecem din scena strălucitoare a învierii cu bucurie, credinţă, închinare şi mărturie, la întunericul adânc al necredinţei cu ură, complot, mită şi corupţie, care duc la o minciună atât de evidentă încât intenţia ei păcătoasă se putea observa foarte uşor. Dacă ei dormeau, cum ar fi putut şti ce se întâmpla? Banii şi iubirea lor stăteau la rădăcina acestui rău. Ostaşii au fost mituiţi, şi am putea presupune că îndeplecarea guvernatorului va fi fost obţinută în acelaşi fel. Nu putea fi ceva care să oprească adevărul că învierea avusese loc! Ei realizau cum se năruia cauza lor, în timp ce a Lui se stabilea, iar diavolul care îi pusese în mişcare realiza acest fapt şi mai repede decât ei. I-au dat numai treizeci de arginţi lui Iuda pentru moartea Lui, dar au dat mult mai muulţi bani ostaşilor, străduindu-se să ascundă faptul învierii Lui.