Matei 24:26-31

Fiul Omului venind pe norii cerului ( vers. 26-30)

　　　　Venirea adevăratului Hristos al lui Dumnezeu va fi marcată de cea mai mare publicitate posibilă, ca fulgerul. Nimeni nu va avea nevoie să se ducă într-un deşert îndepărtat sau într-o cameră secretă pentru a-L vedea. Întocmai cum vulturii se află oriunde este cadavrul, aşa va fi El în judecată oriunde se află oameni stricându-se în putrefacţia şi epidemia păcatului.Necazul cel mare va fi urmat de încetarea şi răsturnarea puterilor existente, atât în cer cât şi pe pământ, şi atunci Fiul Omului Se va arăta în gloria Sa. De două ori spusese Domnul mai înainte despre „semnul profetului Iona“ (12.39, 40; 16.4), că Fiul Omului va fi trei zile în mormânt. Aici avem semnul Fiului Omului în cer – semnul că în sfârşit Dumnezeu este gata să-Şi declare drepturile pe acest pământ rebel şi să le aplice prin Omul planului şi alegerii Sale. Acestea sunt două semne mari. Cine va putea spune care din ele este mai mare? Amândoi sunt tot atât de mari la timpul lor, şi ele ne recomandă închinare, adorare.

Strângerea celor aleşi de pe pământ pentru binecuvântarea mileniului (vers. 31)

　　　　După ce Se va arăta în gloria Sa, El îi va aduna împreună pe aleşii Săi, pe acei pentru care zilele necazului celui mare vor fi fost scurtate. Această strângere va fi îndeplinită prin slujirea îngerilor şi semnalizată cu un mare sunet de trâmbiţă; va fi împlinirea sărbătorii trâmbiţelor (Levitic 23.24, 25), întocmai cum Paştele fusese împlinit prin moartea lui Hristos, iar Cincizecimea prin darul Duhului şi formarea Adunării. Această strângere a celor aleşi este în vederea binecuvântării mileniale; nu este nicio menţiune de vreo răpire în cer, sau chiar de înviere, pentru că aici este vorba de strângerea împreună a unor oameni vii de pe pământ. În capitolul 16 Domnul descoperise că El va zidi Adunarea Sa, însă chemarea şi destinul ei ceresc nu fuseseră descoperite; de aceea nu trebuie să punem Adunarea în versetul 31.