Matei 23:1-13

Cuvinte aspre despre caracterul conducătorilor lor (vers. 1-4)

　　　　Capitolul acesta înscrie cuvinte arzătoare. În câteva zile mulţimea, influenţată de aceşti oameni, va striga să fie omorât. Răspunderea şi vina lor au crescut mult prin această înştiinţare pe care Domnul le-a dat-o cu privire la adevăratul caracter al conducătorilor lor.El a început dându-le locul pe care îl pretindeau, ca reprezentanţi ai legii lui Moise. De aceea poporul avea să ţină legea aşa cum o auzeau de pe buzele lor. Totuşi ei aveau grijă să se ferească să nu-i ia pe ei ca exemple. Vieţile lor contraziceau legea pe care o prezentau. Dădeau legi pentru alţii, fără niciun pic de conştiinţă de a le ţine şi ei înşişi. Aceasta o arată Domnul în versetul 4, şi este greşeala comună a oamenilor religioşi de profesie, cărora le place să dea direcţii altora, dar pentru ei toate să fie uşoare.

Dornici de întâietate (vers. 5-13)

　　　　Apoi, în versetele 5-12, El expune plăcerea lor de a fi luaţi în seamă şi de a fi socotiţi superiori. Totul era de ochii oamenilor. La sărbători – în societate – în sinagogi – în cercul religios – în pieţe – ei doreau locul cel dintâi, ca rabini sau domni. Ucenicul lui Hristos are să fie într-o poziţie exact opusă acesteia; să punem adânc în inimă lucrul acesta. Înjosirea unor astfel de oameni este numai un lucru al timpului. Se presupune că ei ar fi semne care să îndrepte spre împărăţie, dar de fapt ei erau piedici. Nu intrau nici ei, şi împiedicau şi pe alţii.