Matei 20:29-34

Doi orbi vindecaţi, martori ai puterii şi harului lui Isus (vers. 29-34)

　　　　Scenele de încheiere ale evangheliei încep cu întâmplarea referitoare la doi orbi, pe când ieşea din Ierihon. Şi Marcu şi Luca îl menţionează numai pe unul din ei, al cărui nume era Bartimeu, dar erau de fapt doi. Aceeaşi situaţie este văzută în istorisirile despre scoaterea afară a legiunii de demoni, pentru că la sfârşitul capitolului 8 Matei ne spune de doi oameni, iar Marcu şi Luca menţionează numai unul. În amândouă cazurile erau doi martori ai puterii şi ai harului lui Isus, iar Matei îi menţionează cu prevederea legii lor cu privire la valabilitatea mărturiei de la doi oameni, în timp ce numai unul ar fi putut fi neluat în seamă.Fiul lui David Se apropie acum pentru ultima oară de cetate. Aceşti oameni avuseseră suficientă credinţă ca să-L recunoască şi primiseră de la El vederea fizică pe care o doreau. Cu ochii deschişi, ei L-au urmat. Aceasta era, desigur simbolic, nevoia spirituală a mulţimilor lui Israel. Numai dacă ochii lor le-ar fi fost deschişi, L-ar fi văzut pe Mesia al lor în Isus în ziua cercetării lor. Situaţia de astăzi este asemănătoare. Deseori oamenii se plâng de lipsă de lumină. Ce au ei nevoie în adevăr este vederea spirituală – adică: credinţa – care îi va face în stare să vadă lumina, care s-a arătat atât de strălucitor în El.