Maleahi 4

„Pentru că, iată, vine ziua care va arde ca un cuptor; şi toţi cei mândri şi toţi cei care lucrează răutate vor fi mirişte“. Ce mai contează poziția în care se află mândria și răutatea? Indiferent unde ar fi, ea este urâtă de Dumnezeu, fie că este printre evrei, fie printre națiuni. Se poate ca ea sa fie chiar mai urâcioasă printre evrei. „Și ziua care vine îi va arde, zice Yahve al oştirilor, încât nu le va lăsa nici rădăcină, nici ramură. Şi vouă, care vă temeţi de Numele Meu, vă va răsări Soarele dreptăţii cu vindecarea în aripile Lui“. Nu este luceafărul de dimineață – forma sub care Îl cunoaștem noi pe Isus, pe care Îl așteptăm. Luceafărul de dimineață este, cu siguranță, pentru aceia care privesc spre cer în timpul nopții, iar când Soarele dreptății Își va manifesta forța, oamenii se vor ocupa cu lucrarea Lui pe pământ. Soarele domină ziua. Ziua lui Yahve va fi dominată de Soarele dreptății. Nu poți evita să vezi lumina soarelui dacă nu îți închizi ochii, dar chiar și atunci tot simți lumina lui. Altfel stau lucrurile când este vorba de luceafărul de dimineață: trebuie să-l cauți pe cer când alții dorm. Așa ne arată Duhul lui Dumnezeu că se cuvine să-L așteptăm noi pe Isus. Este o așteptare în exclusivitate cerească și presupune credință, dragoste și speranță în puterea Duhului Sfânt.

Aici este mult mai mult de observat. „Vouă, care vă temeţi de Numele Meu, vă va răsări Soarele dreptăţii cu vindecarea în aripile Lui ; şi veţi ieşi şi veţi zburda ca viţeii de îngrăşat. Şi veţi călca în picioare pe cei răi“. Vedem două aspecte: îndurare pentru cei drepți și judecata celor răi. Aceasta nu se aplică în creștinism deoarece acum oricine este judecat prin crucea lui Hristos și socotit rău până când îl primește pe Isus, după care, indiferent ce va fi fost anterior, oricine este îndreptățit prin credință și apucă o cale cu totul nouă. Dar, în creștinism, nu sunt călcați în picioare cei răi – nu încă -, și nici nu vor fi cât timp va dura era creștină. Aceasta este complet în viitor, când Yahve va relua relațiile cu evreii și va judeca lumea. „Şi veţi călca în picioare pe cei răi, pentru că ei vor fi cenuşă sub tălpile picioarelor voastre în ziua pe care o pregătesc Eu, zice Yahve al oştirilor“.

Urmează două aspecte care prezintă interes. Unul este amintirea legii lui Moise. Ei privesc înapoi și legea este aceea prin care este judecat tot parcursul lor de la început până la sfârșit. Apoi, privind spre viitor: „Iată, Eu vi-l trimit pe profetul Ilie“. Astfel, pentru Israel, legea arată două căi de a judeca în mod corect prezentul – în lumina trecutului și în cea a viitorului. Aceasta cere deci credință pentru a judeca în acord cu Dumnezeu. De aceea, sub aspect moral, Maleahi îl introduce pe dătătorul legii și pe acela care o reinstaurează, cei doi mari stâlpi ei națiunii evreilor, care vestesc calea înaintea lui Yahve, singurul care poate da și menține binecuvântarea.

„Şi el va întoarce inima părinţilor către copii şi inima copiilor către părinţii lor, ca nu cumva să vin şi să lovesc ţara cu blestem“. Așa este nota de avertisment dată aici de Acela care este cea mai mare binecuvântare pe care El o poate da. Cerurile și pământul și toate lucrurile vor fi clătinate, dar Yahve rămâne și binecuvântați sunt cei care își pun încrederea în El. Știm că restaurarea tuturor lucrurilor din punct de vedere moral va fi lucrată în inimile părinților și fiilor lui Israel și că Dumnezeu îi va face ca, pentru lume, ei să fie ca înviați dintre morți și că, prin aceasta, El va da mântuire și însănătoșire printre toate națiunile pe care vor fi binecuvântate și nu blestemate în Sămânța făgăduinței.

Ioan Botezătorul, mesagerul lui Yahve, a venit în duhul lui Ilie și pe mulți din Israel el i-a făcut să se întoarcă la Yahve, Dumnezeul lor. Limbajul folosit pare a fi gândit special pentru a ne păzi de eroarea de a presupune că aceea a fost misiunea prezisă a profetului Ilie. Dacă o veți primi, a spus Domnul Însuși, acesta este Ilie care va veni. A fost o mărturie pentru credință și nu împlinirea exactă a ceea ce a spus Maleahi la sfârșit. Chiar și în cazul Domnului nostru tot ce a fost strălucit și binecuvântare clară pentru Israel a fost oprit de necredința poporului, astfel încât, cu ocazia respingerii Lui, a fost deschisă ușa pentru binecuvântările cerești date tuturor credincioșilor, fără nici o discriminare. De aceea, restaurarea morală a evreilor a fost, în acel timp, numai parțială, iar (cum majoritatea poporului nu s-a pocăit și legăturile de familie au fost nesocotite și rupte) țara a fost lovită cu blestem până în ziua aceasta. Dar nu va fi întotdeauna așa deoarece, în zilele din urmă, harul va lucra din nou într-o rămășiță și atunci se va împlini deplin misiunea lui Ilie (Mat. 17.11), iar apostații vor pieri sub judecata divină și tot Israelul va fi mântuit spre bucuria și binecuvântarea întregului pământ și a tuturor familiilor de pe el. Acesta este mesajul comun al tuturor profeților de la începutul lumii.

Prin bunăvoința lui Dumnezeu, am parcurs profeții mici de la început până la sfârșit. Am privit la ei și am făcut scurte comparații între ei. Cât de solemn este pentru credincios să vadă același semn al judecății care va veni asupra creștinătății, după cum am putut vedea pe tot parcursul istoriei lui Israel. Deținerea multor adevăruri nu garantează nici acum faptul că suntem martori fideli pentru Dumnezeu în zilele noastre, cu atât mai puțin pretenția că avem o poziție în acord cu Dumnezeu în temeiul că ne înscriem pe o anumită linie istorică de succesiune. Așa gândeau cei care călcau legea, care i-au respins pe profeți și L-au ucis pe Mesia și apoi au refuzat mărturia Duhului Sfânt. Să fim atenți să nu facem aceeași greșeală fatală și să ne cercetăm dacă umblăm potrivit adevărului pe care Dumnezeu ni l-a revelat pentru gloria Lui în Hristos, nu numai în adevăruri, indiferent câte de importante ar fi ele, care însă nu pun la încercare conștiința. Unitatea Dumnezeirii a fost pervertită de evrei spre dezonoarea Fiului. Acum, în creștinătate, El este abuzat în aceeași măsură ca atunci când fost pe pământ sub lege, numai că acum sunt ignorate răscumpărarea pe care a înfăptuit-o El, unirea cu El, care este în cer, și prezența Duhului în adunarea lui Dumnezeu și speranța venirii lui Hristos. Acestea sunt adevărurile care testează ce este în inima creștinului. Fie ca noi să fim găsiți credincioși și întăriți în harul care este în Hristos Isus.