Ieremia 31-32
Dar nu numai Iuda, căruia îi adresa Ieremia profeţiile, trebuia să fie restabilit, ci toate familiile lui Israel urmau să se bucure de această binecuvântare. Yahve va fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Lui. Câteva cuvinte vor fi îndeajuns pentru a aduce în atenţia cititorului aspectele principale ale acestei profeţii. Sunt incluse toate seminţiile, dar toate în relaţia reînnoită cu Sionul. Este o eliberare pe care o lucrează Yahve, şi, ca urmare, o eliberare completă, aşa că slăbiciunea lor nu îi împiedică să se bucure de ea. Este o eliberare care înmoaie inima şi produce lacrimi şi rugăminţi, dar care înlătură orice aduce lacrimi, înafară de cele produse în urma harului. Ei nu vor mai zăcea; inima lor va fi ca o grădină bine udată; Yahve îi va sătura cu bunătăţi. Efraim s-a pocăit (pentru că Dumnezeu
a ţinut să-l facă simtă faptul că nu l-a uitat niciodată). Yahve s-a gândit tot timpul la copilul lui cel rătăcit. Iuda va fi locuinţa dreptăţii şi muntele sfinţeniei Lui. Aceasta va fi în virtutea unui nou legământ şi nu potrivit cu cel făcut la ieşirea din Egipt. Legea va fi pusă în inimile lor; toţi Îl vor cunoaşte pe Yahve, iar toate păcatele lor vor fi uitate pentru totdeauna. Dumnezeu spune că dacă va răsturna rânduielile creaţiei, numai atunci va fi Israel respins din cauza a tot ce a făcut. În final, Domnul anunţă în detaliu restabilirea Ierusalimului.
În versetul 22 voi adăuga că nu văd altceva decât expresia slăbiciunii lui Israel, care este chiar slab ca o femeie, dar va domina şi va depăşi orice forţă, puterea manifestându-se tocmai în ceea ce este slăbiciunea însăşi.
Acest capitol şi următorul prezintă în general mărturia profetică despre restaurarea lui Israel. Capitolul 32 se aplică la împrejurările iudeilor asediaţi în Ierusalim, folosindu-se de ocazia ameninţării iminente prin prezenţa lui Nebucadneţar pentru a le vesti caracterul imuabil al planurilor lui Dumnezeu cu privire la ei. Ieremia anunţase că cetatea avea să cadă şi că Zedechia urma să fie luat prizonier, dar Yahve l-a pus să cumpere pământuri, ca o dovadă că revenirea poporului era asigurată. Chiar de la început este scoasă în evidenţă nelegiuirea popoarelor şi cea a cetăţii, dar acum, când disperarea păcatului lăsa îi făcea să întrevadă ruina apropiată, Yahve a anunţat nu numai revenirea lor din captivitate ci şi eficacitatea deplină a harului El avea să dea poporului o inimă ca ei să-I slujească pentru totdeauna. Relaţia lor cu Dumnezeu în calitate de popor al lor era deja deplin stabilită: aceasta urmează să aibă loc potrivit cu eficacitatea unui legământ etern. Lui Yahve îi va face plăcere să le facă bine: El îi va planta în ţară din toată inima Lui şi din tot sufletul. El a adus răul asupra lor prin judecată şi tot el va aduce şi tot binele despre care a vorbit.