Hristos cel fără asemănare

Cu aproape douăzeci de secole în urmă a fost un Om născut nu după legile naturii.

Acest Om a trăit în sărăcie şi a fost crescut în anonimat. El n-a călătorit mult. Numai o dată a trecut hotarul ţării; aceasta a fost în timpul exilului Său în copilărie.

El n-a avut nici bogăţie, nici influenţă. Rudele Lui n-aveau nici strălucire şi nici şcoală sau învăţătură.

În pruncie, El a uimit pe împărat; în copilărie, El a pus în încurcătură pe învăţaţi; la maturitate El a cârmuit fenomenele naturii, a mers pe valuri ca pe un drum pavat şi a poruncit mării să tacă, ca să doarmă.

El a vindecat mulţimi de oameni fără medicamente şi n-a cerut nimic pentru lucrarea Lui.

El niciodată n-a scris o carte şi totuşi toate bibliotecile din lume n-ar putea să cuprindă cărţile care au fost scrise şi care s-ar fi putut scrie despre El.

El niciodată n-a scris o cântare, dar a oferit motivul de inspiraţie pentru mai multe cântări decât toate cele făcute de toţi poeţii lumii.

El niciodată n-a fondat o facultate, dar toate şcolile superioare luate împreună nu se pot lăuda că au atât de mulţi studenţi ca El.

El niciodată n-a comandat o armată, nici n-a recrutat vreun soldat, nici n-a tras cu arma; şi totuşi nici un comandant n-a avut mai mulţi voluntari care, sub ordinele Sale, au făcut ca mai mulţi rebeli să depună armele şi să le predea fără nici un foc de armă.

El niciodată n-a practicat psihiatria şi totuşi a vindecat mai multe inimi frânte de durere decât toţi doctorii de pretutindeni.

O dată în fiecare săpămână mulţimi de oameni sunt adunate în adunări de adorare ca să-I aducă omagiul şi respectul lor.

Numele mândrilor demnitari din trecutul Greciei şi Romei s-au remarcat pe scena timpului şi s-au dus. Numele oamenilor de ştiinţă, a filosofilor şi a teologilor au avut faimă şi au fost uitate. Dar Numele acestui Om se multiplică din ce în ce mai mult prin urmaşii Lui. Deşi s-au scurs aproape douăzeci de secole de la oamenii din generaţia Lui şi de la batjocoritorii din timpul răstignii Lui, El încă trăieşte; trăieşte în fiecare generaţie.

Duşmanii Lui n-au putut să-L distrugă. Irod n-a putut să-L omoare. Satan n-a putut să-L înşele. Moartea n-a putut să-L nimicească. Mormântul n-a putut să-L ţină.

El stă triumfător pe tronul gloriei cereşti, proclamat de Dumnezeu, contemplat de îngeri, adorat de sfinţi, temut de demoni, ca Cel înviat, Hristos personal, Domnul şi Mântuitorul nostru. Urmează ca noi să fim ori totdeauna cu El, ori totdeauna fără El.

Cel care este incomparabilul Hristos a spus:„Veniţi la Mine toţi cei trudiţi şi împovăraţi şi Eu vă voi da odihnă" (Matei 11.28).„Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine" (Ioan 14.6).„Căci, este un singur Dumnezeu şi un singur Mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: Omul Isus Hristos" (1 Timotei 2.5).Deci: „Crede în Domnul Isus şi vei fi mântuit" (Fapte 16.31).