Geneza 7:1-16

　　Ascultarea lui Noe s-a manifestat nu numai prin faptul că a construit corabia, ci şi prin faptul că a făcut-o în toate detaliile cum îi poruncise Dumnezeu (6.22). Acum ascultă intrând în ea când i se porunceşte (v. 5). Siguranţa noastră vine din ascultarea de Dumnezeu. Noe, om evlavios, experimentează ad litteram Psalmul 32.6.Versetul 16 ne aminteşte că o altă uşă, cea a harului, este încă deschisă astăzi, dar pentru cât timp? „Uşa a fost închisă“ declară solemn Matei 25.10. Cititorule, de care parte a acestei uşi te vei afla? Înăuntru, cu Isus şi ai Săi? Sau afară, cu toţi cei care vor bate zadarnic şi cărora Domnul va trebui să le răspundă: „Nu vă cunosc“ (Luca 13.27)? Să remarcăm că Însuşi Domnul a închis uşa în urma lui Noe, a familiei lui şi a tuturor animalelor. Noe nu mai putea să deschidă uşa, chiar dacă ar fi vrut aceasta din proprie iniţiativă. Acum, pentru că Dumnezeu a oferit un mijloc de salvare, punându-i pe ai Săi la adăpost, închizând uşa corăbiei, poate să deschidă stăvilarele cerurilor.Din punct de vedere profetic, Noe şi familia sa reprezintă rămăşiţa lui Israel. După răpirea Bisericii, reprezentată de răpirea lui Enoh, rămăşiţa va trece cu bine şi nevătămată prin necazul cel mare de la sfârşit şi va fi introdusă în noua lume a mileniului.