Galateni 6:6-7

Responsabilitatea dea da şi de a semăna (v.6,7)

Cu versetul 6 apostolul trece la o anumită responsabilitate pe care o au toţi cei care primesc învăţătură în lucrurile lui Dumnezeu. Ei trebuie să fie gata să ajute pe cei care îi învaţă, şi aceasta „din toate bunurile”.Din fire suntem creaturi egoiste. Marea majoritate dintre noi ne bucurăm să primim, dar ne arătăm tare zgârciţi când este vorba de a da. De aceea sunt scrise versetele 7 şi 8 cu înştiinţările lor solemne. Ni se spune clar că prosperitatea noastră spirituală depinde de acest lucru, şi deoarece suntem foarte pricepuţi să inventăm în gândurile noastre multe motive pentru a nu da, ci mai degrabă să strângem la sân cât se poate de mult, apostolul îşi începe înştiinţarea cu aceste cuvinte: „Nu vă amăgiţi”. Este uşor să te înşeli tu însuţi.Principiul pe care el îl prezintă este fără îndoială adevărat şi în multe alte direcţii. Aici este în legătură cu îndemnul de a da şi suntem aduşi faţă în faţă cu faptul că ceea ce culegem trebuie să fie în mod inevitabil potrivit cu ceea ce semănăm. Aceasta este desigur o realitate şi în ceea ce priveşte cantitatea, fapt precizat în 2 Corinteni 9.6. Gândul de aici se referă îndeosebi la calitate sau la ceea ce s-ar spune despre felul sau calitatea ei; chiar ceea ce am semănat, aceea vom secera.