Galateni 4:8-11

Principiul oricărei religii false: a sta înaintea lui Dumnezeu pe baza propriilor tale fapte (v.8,9)Odată ce realitate aceasta ne-a rămas în suflet, vom fi în stare să înţelegem ceea ce a scris apostolul Pavel în versetul 8 şi 9. Galatenii fuseseră în trecut în robie, în adevăr, nu în cea a legii, ci a unor dumnezei falşi; şi acum, după ce au fost aduşi să-l cunoască pe Dumnezeu şi ca urmare au ajuns în acest loc plin de binecuvântare, să se întoarcă din nou la vechiul principiu de a sta înaintea lui Dumnezeu pe baza meritelor lor – sau mai degrabă a lipsei lor de merite? Ce înseamnă aceasta?Principiul legii lui Moise era că fiecare va sta înaintea lui Dumnezeu potrivit propriilor lui fapte. Aceasta este de asemenea principiul fiecărei religii false, şi galatenii aşa fuseseră în cele dintâi zile ale lor, în păgânism. Iar acum, abătându-se spre iudaism, ei alunecau din nou în vechile principii care sunt slabe şi sărace. Cât de expresive adjective! Slabe, pentru că prin ele omul nu reuşea să facă ceva care să fie socotit bun. Sărace, pentru că îl lăsau fără nici un merit şi fără nici o scuză. Dar dacă vrem să înţelegem cât de slabe şi cât de sărace erau, trebuie să le vedem în contrast cu principiile evangheliei şi rezultatele ei care fac din noi fii şi moştenitori.

Întoarcerea spre principii legaliste – teama ca primirea evangheliei să nu fi fost reală (v.10,11)În versetul 10 apostolul dă un exemplu din lucrurile la care se referea, când vorbea despre întoarcerea lor înapoi la principiile legaliste. Ei respectau sărbători şi obiceiuri iudaice. Aceasta părea a fi un lucru neînsemnat, însă era ca nişte paie care arătau direcţia din care bătea vântul, şi îl făcea să se teamă ca nu cumva şa ei să fie o lipsă de realitate – ca nu cumva mărturia că primiseră evanghelia să nu fie sinceră, prin urmare şi munca depusă cu ei să fi fost în zadar.