Galateni 2:3-5

　　Libertatea pe care o avem în Hristos (v.3-5)Mai departe în Fapte 15.2 se spune că „şi alţi câţiva dintre ei” s-au suit cu Pavel şi Barnaba la Ierusalim. Iar aici se spune că printre aceşti „alţi câţiva” era şi Tit, un grec. Aceasta aducea problema în forma ei cea mai dificilă. Apostolul n-a cedat nimic adversarilor săi. Nu s-a supus lor nici măcar pentru un ceas (v.5) şi ca rezultat Tit n-a fost obligat să fie tăiat împrejur.Aşa fiind lucrurile, atitudinea lui Pavel cu privire la Timotei, cum vedem în Fapte 16.1-3, este cu atât mai remarcabilă. Este o ilustrare a felului cum să te împotriveşti cu tărie în anumite împrejurări şi să cedezi în altele. În cazul lui Tit circumcizia ar fi fost cerută ca să stabilească un principiu care lovea însăşi rădăcina evangheliei. În cazul lui Timotei nu era înaintea lor un astfel de principiu, întreaga problemă fiind clarificată, şi Pavel a făcut acest lucru pentru ca Timotei să poată avea libertatea de a sluji şi printre iudei şi printre naţiuni. Prin naştere Timotei era pe jumătate iudeu şi putea spune şi el: „ca să câştig pe iudei” (1 Cor. 9.20). Pentru Pavel însuşi şi pentru corinteni, tot aşa şi pentru noi, atât circumcizia cât şi necircumcizia nu sunt „nimic” (1Cor.7.19)Se poate să observi vreun slujitor al lui Hristos lucrând în acelaşi fel şi astăzi. Stai o clipă înainte de a-l acuza cu severitate de inconsecvenţă. Poate s-a purtat cu un discernământ dat de Dumnezeu în cazurile în care tu nu vedeai nici o diferenţă. Apostolul vorbeşte despre „libertatea noastră pe care o avem în Hristos Isus” (v.4). Era libertatea de a refuza circumcizia când era vorba de robia legalismului, şi totuşi peste un an sau mai mult să-l practice, când nu era implicat acel principiu.