(versetele 21-23) Salutul de încheiere oferă o frumoasă imagine a părtăşiei creştine în biserica primară şi consideraţia în care aceşti sfinţi erau păstraţi de apostol, căci el spune nu numai că trimite sănătate „fiecărui sfînt în Hristos Isus", ci că „toţi sfinţii vă salută". El încheie, spunînd: „Harul Domnului Isus Hristos să fie cu duhul vostru". Avem nevoie de îndurarea lui Dumnezeu pentru împlinirea nevoilor trupului şi de harul Domnului nostru Isus Hristos pentru împlinirea nevoilor duhului nostru.

Ce binecuvântat se arată felul în care este pus Hristos înaintea noastră de la începutul pînă la sfîrşitul acestei frumoase epistole! în primul capitol este Hristos Viaţa noastră, călăuzindu-l pe credincios în a vedea orice lucru în legătură cu El (1.21). În capitolul al doilea este Hristos Exemplul nostru de smerenie, pentru a ne uni pe toţi într-un gînd (2.5). În capitolul al treilea este Hristos Ţelul nostru în slavă, care ne permite să învingem orice împotrivire (3.14). în ultimul capitol, este Hristos Puterea noastră, care acoperă toate nevoile noastre (4.13).

Mai mult, în cursul epistolei aflăm experienţa de care ne bucurăm, dacă în puterea Duhului călătorim prin această lume cu Hristos înaintea noastră. Împreună cu apostolul, să experimentăm BUCURIA în Domnul (1.4; 3.1.3; 4.4,10); ÎNCREDEREA în Domnul (1.6); PACEA care întrece orice pricepere (4.7); DRAGOSTEA unuia faţă de altul (1.8; 2.1; 4.1); NĂDEJDEA care aşteaptă venirea Domnului Isus (3.20) şi CREDINŢA care contează pe ajutorul Domnului (4.13,19).

Isus! Tu eşti de ajunsCa să umpli inima şi mintea;Viaţa Ta de pace — sufletul să-l liniştească;Drgostea Ta — teama să o risipească.