Versetul zilei

Ferice de cei flămânzi și însetați după neprihănire, căci ei vor fi săturați!

Matei 5:6 (VDC)

Daniel 10:11-13 (E. P. Vedder, Jr.)

de E. P. Vedder Jr. - 22 Martie 2016

Şi el mi-a zis: „Daniele, om preaiubit, înţelege cuvintele pe care ţi le voi spune şi stai în picioare … Nu te teme, Daniele, pentru că din ziua întâi, de când ţi-ai îndreptat inima ca să înţelegi şi să te smereşti înaintea Dumnezeului tău, cuvintele tale au fost auzite şi eu am venit datorită cuvintelor tale. Dar căpetenia împărăţiei Persiei mi s-a împotrivit douăzeci şi una de zile; şi, iată, Mihail, una din căpeteniile cele mai de seamă, a venit să mă ajute“. Daniel 10.11-13

Întâmplarea istorisită în acest pasaj are loc la mai bine de trei ani după marea rugăciune de mărturisire a lui Daniel din capitolul 9. De data aceasta, Daniel era deja „în jale“ de trei săptămâni, postea de la orice mâncare plăcută şi de la vin şi nu îşi ungea faţa cu untdelemn. După cele trei săptămâni i se arată un înger – Daniel îl descrie în detaliu, povestind apoi cum îngerul l-a atins şi i-a vorbit cu blândeţe. În mod repetat, în această carte se face referire la Daniel ca la „omul preaiubit“ (sau „foarte mult iubit“). Dumnezeu îl iubeşte şi îl preţuieşte foarte mult pe bătrânul Său slujitor!

Acum, Dumnezeu trage puţin vălul şi ne lasă să vedem câte ceva din ceea ce se întâmplă în spatele scenei în vieţile noastre. Îngerul fusese pe drum deja cu trei săptămâni înainte, pentru a aduce răspunsul la rugăciunea lui Daniel, dar a fost împiedicat de „căpetenia împărăţiei Persiei“, cu siguranţă tot o fiinţă supranaturală. Noi credem de obicei că evenimentele din istoria lumii sunt rezultatul politicii oamenilor, al alegerilor, al războaielor, al tratatelor sau al altor activităţi controlate de om. Dar aici Dumnezeu ne lasă să vedem că, de fapt, există fiinţe măreţe, invizibile, angelice sau demonice, care au o influenţă enormă asupra cursului lucrurilor în lume. „Lupta noastră nu este împotriva sângelui şi a cărnii, ci împotriva stăpânirilor, împotriva autorităţilor, împotriva stăpânitorilor lumii întunericului acestuia, împotriva puterilor spirituale ale răutăţii în cele cereşti“ (Efeseni 6.12).

Îndemnul este deci să luăm întreaga armură a lui Dumnezeu. Să nu ne descurajăm niciodată, ci să ne amintim că Dumnezeu are controlul suprem asupra fiecărei situaţii.