Crisp

„Crisp, mai marele sinagogii, a crezut în Domnul împreună cu toată casa lui" (Faptele Apostolilor 18.8). Iată un alt caz unde este menţionată credinţa întregii „case", păstrându-se tăcerea asupra per-soanelor aflate acolo. Este frapant că Scriptura nu spune nimic de botezul casei lui Crisp, în timp ce Pavel declară deschis în 1 Corinteni 1.14 că 1-a botezat pe Crisp, fără a spune ceva de „casa" lui. De remarcat că familii în care nu se vorbeşte de credinţa membrilor lor au fost botezate, în timp ce nu se vorbeşte de botezul acelora care au crezut. De ce oare? Noi ştim că Scriptura este perfectă în ceea ce spune şi în ceea ce conţine. Nimeni nu pune la îndoială botezul casei lui Crisp. Toţi membrii acesteia au crezut şi au fost în mod sigur botezaţi, chiar dacă Scriptura nu spune lucrul acesta.

Şi atunci se pune întrebarea dacă o casă ai cărei membri nu au crezut ar avea dreptul să fie botezată. Mi se pare că tocmai aici se ascunde perfecţiunea Cuvântului lui Dumnezeu, încât nu se lasă loc nici unei presupuneri sau ipoteze.