Câteva gânduri de încheiere

Am văzut că „banii“ și „bogățiile“ sunt, de fapt, neutre. Cu toate acestea, pentru un creștin, ele pot ajunge să fie un blestem sau o binecuvântare. Banul ne poate face nefericiți și poate chiar să devină un idol dacă inimile noastre sunt nemulțumite, pline de lăcomie sau invidie. Prin harul Domnului, totuși, putem fi mulțumiți cu ceea ce ne-a încredințat Dumnezeu, și, atunci când dăruim de bunăvoie din acestea, strângem o comoară în ceruri. Să nu uităm niciodată că nu putem sluji și lui Dumnezeu și lui mamona. Femeile din Luca 8:3 ne dau un exemplu frumos: ele Îi slujeau Domnului cu averile lor.

Tot ce avem ne-a fost încredințat de Dumnezeu. Suntem noi administratori fideli? Folosim noi banii în dependență de El? Dacă da, atunci vom fi fericiți și mulțumiți.

Domnul a plătit un preț nespus de mare pentru tine și pentru mine. El ne-a răscumpărat de orice fărădelege și ne-a curățit pentru ca să fim un popor deosebit al Lui, zelos pentru fapte bune (v. Tit 2:14). Acum când Îi aparținem Lui, suntem noi gata ca, din dragoste, să facem lucrări bune și să punem în practică în viața noastră de zi cu zi învățăturile biblice despre bani și bunurile materiale?

Cât timp suntem pe pământ trebuie să lucrăm cu bani și bunuri materiale mai tot timpul, dar, fiind creștini, noi ne îndreptăm spre destinația noastră cerească. În fiecare zi ne putem îndrepta privirile credinței spre Domnul și Mântuitorul nostru. Cu cât Hristos, care este în ceruri, ne umple mai mult inimile, cu atât inima noastră va fi mai detașată de lucrurile pământești. Cu privire la aceasta, un om al credinței spunea odată: „Un creștin care privește spre cer și spre un Mântuitor care este în glorie, având acest obiect al afecțiunii sale, va umbla frumos pe pământ. Dar oricine are ca standard un punct de vedere pământesc va pierde viziunea necesară și motivația corectă pentru viața pe pământ. El va fi dominat de ce este lumesc și, în viața lui creștină, umblarea prin lume va fi mai mult sau mai puțin la nivelul lumii în care trăiește“ (J. N. Darby).