Coloseni 2:8

Pericole din cauza filozofiei, iudaismului şi superstiţieiDar când nu reuşeşte cu un atac din faţă, duşmanul va încerca un asalt din câte o latură. Ceea ce nu poate împlini printr-o tăgăduire deschisă şi îndrăzneaţă, s-ar putea realiza prin insinuări subtile, prin reduceri subtile ale adevărului sau, chiar şi mai bine, prin adausuri aparent inofensive la credinţa lui Hristos – adausuri care totuşi anulează mult din vitalitatea ei. aşa a fost întotdeauna planul diavolului, iar ochiul plin de atenţie al lui Pavel vedea în ele semne ale pericolului pentru coloseni. De aceea restul capitolului este plin de înştiinţări serioase şi cu dragoste, împreună cu dezvăluirea adevărului cu scopul de a-i întări împotriva pericolelor.Înştiinţările apostolului par a fi prezentate în trei părţi. Aceasta se poate observa uitându-ne la versetele 8, 16 şi 18, cum fiecare dintre ele începe cu un cuvânt de avertizare cu privire la activităţile oamenilor. Ele se îndreaptă în direcţii diferite, dar toate sunt împotriva adevărului. În cel dintâi caz pericolul vine de la filozofie. În al doilea, de la iudaism. În al treilea de la superstiţie. Toate aceste trei pericole sunt astăzi extraordinar de active şi puternice, îndeosebi cel dintâi şi al treilea.

Filozofia şi amăgirea deşartă (2.8)Expresia „să vă fure” din versetul 8 se întâlneşte numai aici şi are sensul de „a lua ca pradă” (sylagogeo). Ea descrie ce ţi se poate întâmpla dacă în loc de a progresa în credinţa lui Hristos, te supui învăţăturilor filozofilor. Este un fel puternic de exprimare. În lumea veche grecii aveau filozofi renumiţi. Ei nu aveau nicio cunoaştere a lui Dumnezeu sau vreo revelaţie de la El şi, fără ele, îşi puneau mintea la lucru în privinţa problemelor prezentate de om şi de univers. Rezultatul învăţăturilor lor nu era decât înşelăciune, toate fiind alcătuite potrivit gândirii lor despre om şi despre lumea lui mică.Chiar şi în timpul lui Pavel se găseau unii care doreau să potrivească învăţătura creştină filozofiei grecilor, şi aceasta însemna de fapt distrugerea credinţei. În zilele noastre are loc acelaşi fel de lucrare. Filozofia de astăzi diferă în multe feluri de aceea din lumea veche. Două trăsături teribile o caracterizează: întâi, ea îşi urmăreşte investigaţiile şi felul de a prezenta teoriile, nu în ignoranţă faţă de revelaţia dată de Dumnezeu, ci în respingerea ei, despre care au auzit că există; în al doilea rând, deseori ia din termenii folosiţi în revelaţia lui Dumnezeu în Biblie, şi după ce i-a golit de sensul lor scripturistic, le dă un alt sens potrivit scopurilor pe care le au ei. O transformare foarte înşelătoare! Când apostolul punea împreună filozofia şi amăgirea deşartă, scria în adevăr ca un profet!