(versetul 28) Pavel îl propovăduia pe acest Hristos aşa cum L-a prezentat în tot ceea ce precede (adică în capitolul 1 până aici). Fie că el predica celor neconvertiţi sau că îi instruia pe sfinţi, Hristos era obiectul divin si ceresc al cuvântărilor sale.

Apelurile, îndemnurile şi învăţăturile sale erau după înţelepciunea lui Dumnezeu, pe care Dumnezeu i-o descoperise prin Duhul Său (1 Corinteni 2.6-10). El se adresa oricărui om, iudeu sau păgân, oriunde s-ar fi aflat, după slujba Evangheliei care i-a fost încredinţată si care se întindea la toată creaţia de sub cer. Dar aceasta nu era numai pentru ca orice om să fie mântuit. în zilele noastre oamenii se opresc prea adesea la acest prim pas. Oricât de important şi de necesar ar fi el, există un al doilea pas de făcut şi apostolul îl arată: „Ca să prezentăm pe orice om desăvârşit în Hristos."

Efectul (urmarea) predicării apostolului, după înţelepciunea şi puterea Duhului lui Dumnezeu, trebuia să fie în cele din urmă „de a prezenta" pe orice om desăvârşit în Hristos, adică ajuns la starea de om mare, în acea stare duhovnicească în care Hristos este cunoscut după descoperirea care este dată despre El; şi, fiind astfel cunoscut de către credincios, acesta este transformat după chipul Său şi îl oglideşte în viaţa sa prin puterea Cuvântului lui Dumnezeu şi a Duhului Sfânt (vedeţi 2 Corinteni 3.18; Filipeni 3.8-16).