Apocalipsa 7.15-17

　　　　Binecuvântarea milenară a celor ce au trecut prin necaz

　　　　Locul lor este ‟înaintea tronuluiˮ, o expresie care credem că indică locul pe care-l au din punct de vedere moral și spiritual: ei sunt puși într-un loc apropiat de Dumnezeu. Pe lângă aceasta, ei au o poziție preoțească deoarece ei Îi slujesc zi și noapte în templul Său. Orice împovărare și asuprire pe care au suferit-o a încetat pentru totdeauna și chiar Mielul devine Slujitorul bucuriei și satisfacției lor, iar Dumnezeu a înlăturat pentru totdeauna orice le producea lacrimi.Aceasta este o imagine frumoasă a răsplătirii și binecuvântării milenare de care se vor bucura mulțimile chemate afară dintre națiuni și care au trecut prin perioada necazului. Noi însă n-am ajuns la mileniul despre care se spune în cartea aceasta, însă în acest capitol care este ca o paranteză ni se permite să avem o privire sumară a felului cum Dumnezeu va păstra pe ai Săi, fie ei dintre evrei sau dintre națiuni.Vor fi desigur alte mulțimi, născute în timpul dezvoltării veacului viitor, care se vor bucura de binecuvântările mileniului. Nu vor face parte din această ceată, totuși, nici nu vor avea parte de apropierea ei, neavând pregătirea spirituală produsă de trecerea printr-un necaz special. Pentru noi este stabilit principiul în cuvintele: ‟Dacă răbdăm, vom și împărăți împreună cu Elˮ (2 Timotei 2.12). Principiul este același pentru ei, deși răsplătirea poate fi diferită.